Promisiuni spulberate: de la 24 de spitale promise prin PNRR, doar 5 mai au șanse reale. România pierde bani, sistemul sanitar pierde speranțe
Guvernul promitea anul trecut zeci de spitale moderne prin PNRR. Realitatea din 2025 arată însă cu totul altfel: din cele 24 de spitale asumate inițial, doar 5 mai au șanse reale de a fi finanțate din fonduri nerambursabile, după ce Comisia Europeană a restrâns drastic lista proiectelor eligibile.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a recunoscut public, la TVR Info, că România se confruntă cu un „risc major” în ceea ce privește implementarea investițiilor în spitale. Motivul: incapacitatea statului român de a livra la timp și eficient proiectele asumate.
„Noi am pornit la drum cu o listă de 24 de spitale. După renegociere am redus numărul lor la 19. Acum, din nou, trebuie să le separăm. Cele care sunt și rămân pe grant, cu probabilitate de a fi duse la bun sfârșit – acum vă spun care este evaluarea Comisiei: 5 spitale. Că vor rămâne pe grant, componenta de împrumut, diferența de 9 spitale pe care le avem, adică, în total, astăzi sunt 14 spitale pe care le discutăm cu Comisia Europeană. Vedem în final care vor rămâne definitiv în lista de finațare din PNRR. Dar cealaltă parte trec pe împrumut, e limpede că avem un risc și în zona spitalelor destul de mare, pentru ceea ce înseamnă implementarea acestei investiții de 1 miliard de euro.”, a spus Boloș.
Declarația vine pe fondul unei lovituri recente primite de România din partea Comisiei Europene: țara noastră nu va mai primi 1,4 miliarde de euro din PNRR, o sumă care fusese condiționată de îndeplinirea unor jaloane și reforme. Eșecul atingerii acestor obiective pune în pericol nu doar finanțarea spitalelor, ci și alte investiții strategice.
La nivel declarativ, politicienii vorbesc despre „soluții alternative” – Boloș a menționat posibila mutare a unor proiecte de spitale pe componenta de împrumut sau finanțarea prin politica de coeziune. Însă aceste rute implică noi negocieri, noi întârzieri și, mai ales, costuri suplimentare pentru bugetul de stat, adică pentru contribuabili.
În ciuda promisiunilor repetate și a retoricii optimiste, faptul rămâne neschimbat: spitalele promise românilor rămân în faza de proiect sau, mai grav, dispar complet din planurile de investiții.
România pierde bani, pierde proiecte și pierde încrederea cetățenilor. Iar promisiunile despre reformă și modernizare a sistemului sanitar se prăbușesc sub greutatea unei realități birocratice și politice ineficiente. PNRR, cândva văzut ca un plan de salvare post-pandemie, riscă să devină un nou eșec de guvernare.
