România, în criză. Investitorii străini se retrag pe fondul haosului politic și fiscal

România riscă să devină o zonă de excludere pentru investițiile internaționale, pe măsură ce instabilitatea politică, lipsa de predictibilitate fiscală și promisiunile populiste nesustenabile alimentează neîncrederea investitorilor. Datele oficiale publicate de Banca Națională a României confirmă o scădere de 12% a investițiilor străine directe în primele patru luni ale anului 2025. Însă cifrele spun doar o parte din poveste – capitalul pleacă, iar încrederea în economia românească se prăbușește.

Investiții în cădere liberă, deficit în expansiune

În perioada ianuarie–aprilie 2025, investițiile directe ale nerezidenților s-au redus la 1,99 miliarde euro, față de 2,27 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, datele privind deficitul de cont curent indică o situație alarmantă: 10,1 miliarde euro, în creștere cu peste 60% față de 2024. România importă mai mult decât produce, dar fără influxuri de capital străin, ecartul devine nesustenabil.

În timp ce guvernanții vorbesc despre „măsuri de consolidare fiscală” și „reforme strategice”, realitatea din piață arată cu totul altfel: capitalul speculativ dispare, fondurile de investiții își lichidează pozițiile, iar investitorii instituționali pleacă în masă spre piețe mai stabile.

„Din păcate, România nu mai oferă garanțiile de stabilitate de care investitorii au nevoie. Variațiile frecvente ale politicilor fiscale și lipsa unei direcții economice coerente îi determină pe mulți să spună ‘pas’”, explică un analist financiar citat de Reuters România.

Multinaționalele își trag banii din filialele românești

Creditele intragrup – principalul canal prin care multinaționalele își finanțează subsidiarele locale – au înregistrat o valoare netă negativă de peste 1,17 miliarde euro, semnal clar că aceste companii preferă să își reducă expunerea în România. În traducere, filialele locale sunt lăsate fără finanțare, fără planuri de expansiune și, în multe cazuri, în pragul restructurărilor.

Un sondaj recent realizat de Consiliul Investitorilor Străini arată că doar 35% dintre companiile străine mai iau în calcul extinderea operațiunilor în România – o prăbușire drastică a încrederii într-un climat care, până recent, părea promițător.

Ilie Bolojan trage semnalul de alarmă: „Suntem în pragul unei crize de finanțare”

Într-o declarație tranșantă, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, avertizează că România se îndreaptă spre incapacitate de plată dacă nu oprește creșterea deficitului bugetar. Potrivit acestuia, România are în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB.

„Am ajuns să încasăm 575 de miliarde de lei și să cheltuim 727 de miliarde. Diferența – 152 de miliarde – este acoperită prin împrumuturi care cresc an de an. Asta nu e dezvoltare, e supraviețuire pe datorie”, a declarat Bolojan, într-o conferință la Cluj.

Economiștii cer acțiuni rapide: „Piața ne sancționează deja”

Specialiștii din mediul financiar avertizează că România plătește deja costurile instabilității fiscale: randamentele la obligațiunile de stat au crescut, iar accesul la finanțare externă devine tot mai scump. În lipsa unor reforme reale și a unei strategii economice predictibile, România riscă să piardă complet încrederea piețelor internaționale.

„Ne apropiem de un moment periculos. Nu e vorba doar de cifre, ci de încredere. Dacă investitorii consideră că România este un risc, ieșirea lor din piață va accelera deprecierea leului, creșterea inflației și scăderea ratingului de țară”, a explicat economistul Radu Crăciun.

Un viitor incert: între austeritate și colaps

În acest context, România pare prinsă între două opțiuni la fel de dure: măsuri de austeritate care ar putea afecta populația și economia pe termen scurt, sau continuarea derapajelor bugetare care vor duce la pierderea completă a încrederii investitorilor. Fără o direcție clară și fără responsabilitate fiscală, țara riscă o criză financiară auto-provocată.

Ceea ce părea cândva o economie emergentă cu potențial ridicat riscă acum să devină un caz de studiu pentru eșecul de guvernare. Investitorii pleacă nu pentru că România nu are resurse sau oportunități – ci pentru că nu are stabilitate.