Președintele Nicușor Dan a uitat de subiectul anulării turului II, deși promitea că va face lumină

Subiectul anulării alegerilor de anul trecut, un scandal major care a zdruncinat încrederea publică în democrație, pare să fi dispărut complet de pe radarul noii administrații. Președintele Nicușor Dan, cel care în campania electorală promitea transparentizarea motivelor care au dus la invalidarea scrutinului, anunță acum că acest dosar nu mai este „o urgență”.

În loc să clarifice una dintre cele mai controversate decizii din istoria electorală recentă a României, președintele alege să se concentreze – într-o schimbare surprinzătoare de atribuții – pe deficitul bugetar și pe formarea guvernului, domenii care nu intră direct în competența funcției prezidențiale. Prima ședință a CSAT pe care o prezidează urmează să discute despre evaziunea fiscală, un subiect important, dar care nu ar trebui să eclipseze problema profundă a legitimității procesului electoral.

Această deviere de la angajamentele făcute în campanie ridică întrebări serioase. Ce s-a întâmplat cu promisiunea de a angaja specialiști IT pentru a analiza disfuncționalitățile sistemului electoral? Unde este transparența promisă în fața unei populații care încă așteaptă explicații?

Refuzul de a trata anularea alegerilor ca o urgență nu este doar o problemă de agendă politică – este o problemă de principiu. Orice democrație autentică se bazează pe alegeri libere, corecte și clare. Când acestea sunt puse sub semnul întrebării și apoi împinse sub preș, nu vorbim doar despre amânări administrative, ci despre o erodare periculoasă a încrederii cetățenilor în stat.

Dacă anularea unui vot nu reprezintă o prioritate, ce altceva mai poate fi ignorat cu aceeași lejeritate? Iar dacă un președinte ales pe baza promisiunii de a lămuri această situație se răzgândește imediat după învestire, ce valoare mai au, de fapt, cuvintele rostite în campanie?

România are nevoie urgentă nu doar de măsuri economice, ci și de respect pentru instituții și reguli. Dosarul alegerilor anulate nu poate fi tratat ca o notă de subsol într-o agendă politică volatilă. Altfel, următoarea întrebare pe care cetățenii o vor pune va fi nu „cine ne conduce?”, ci „mai contează votul nostru cu adevărat?”.