Portughezii construiesc la Galați prima navă destinată lansării dronelor. România, în schimb, nu are nici nave moderne, nici drone

Drone, roboți și inteligență artificială – acestea sunt noile arme ale războiului viitorului. Iar NATO se adaptează rapid. În Portugalia, Alianța a organizat cel mai amplu exercițiu cu sisteme autonome din lume. Peste 2.000 de militari au testat vehicule aeriene, terestre și subacvatice fără pilot. România? A fost prezentă simbolic, cu doar trei ofițeri. Niciun echipament, nicio dronă, nicio navă.

Jurnaliștii Valentin Stan și Claudiu Ristea au fost la fața locului, unde zeci de mii de metri pătrați au fost transformați într-un laborator de război al viitorului. Simulatoare, drone inteligente și sisteme de supraveghere complet autonome – toate gândite pentru un front în care oamenii sunt tot mai mult înlocuiți de mașini.

Pe teren, dronele terestre au devenit indispensabile. Aceste vehicule pot fi controlate de la distanță, dar cele mai avansate modele se deplasează și se coordonează singure. Urmăresc soldații pe front, detectează automat corpuri umane și pot fi trimise în misiuni periculoase fără a pune vieți în pericol. Au autonomie de până la 60 km și, ironic, pot întoarce chiar și 360 de grade.

O companie germană a construit un astfel de prototip – un vehicul capabil nu doar de transport logistic sau evacuare medicală, ci și de atac. Poate doborî alte drone aeriene. Platforma e echipată cu mitraliere și un sistem de recunoaștere bazat pe AI. Ținta este detectată și urmărită automat, iar un soldat trebuie doar să confirme focul.

„Este mai mult decât un simplu robot. E o armă autonomă de luptă”, spune ofițerul canadian Etienne Rancourt. Iar dacă unii compară aceste sisteme cu un câine bine dresat, NATO a testat chiar și roboți care detectează mine și transmit imagini în timp real de pe câmpul de luptă. Autonomia lor este de 10 km și pot fi folosiți inclusiv în recunoaștere sau pentru a proteja trupele de ambuscade.

În paralel, Forțele Navale NATO intră și ele în era digitală. Portugalia își va construi prima navă dedicată lansării dronelor maritime, aeriene și subacvatice. Ironia face ca această navă să fie construită în România, la Galați – o țară care nu are încă nici astfel de nave și nici drone militare de ultimă generație.

„Această platformă ne va permite să operăm simultan toate tipurile de drone, în funcție de misiune”, spune comandantul portughez Tristao de Brito.

Tot în Portugalia, peste 2.000 de soldați NATO s-au antrenat cot la cot, alături de militari ucraineni – cei cu cea mai vastă experiență reală în utilizarea dronelor în luptă. Dintre cele mai sofisticate echipamente testate se numără dronele navale de recunoaștere, dar care în Ucraina au fost transformate în arme de atac, încărcate cu explozivi și lansate spre ținte rusești.

„Ucrainenii nu au nave, dar au reușit să țină în șah flota rusă. Doar cu drone. Au acumulat o experiență uriașă în acești ani și noi avem multe de învățat de la ei”, afirmă Nuno Palmeiro Ribeiro, comandantul Centrului Experimental Naval din Portugalia.

În contextul amenințărilor tot mai frecvente – de la atacuri cibernetice la sabotaje subacvatice precum cele de la Nord Stream – NATO vrea să fie pregătită. Noile drone subacvatice pot opera la adâncimi de peste 1.000 de metri și au misiuni strategice vitale.

Pe lista participanților la exercițiu apare și România. Doar că prezența a fost una modestă: trei ofițeri trimiși să observe, fără echipamente, fără tehnologii. Rolul lor: să învețe. Să acumuleze informații pentru momentul în care, într-un viitor incert, Armata Română va deține și ea astfel de capabilități.