Guvernul Ilie Bolojan dovedește, din nou, că austeritatea este doar pentru fraieri. În timp ce românilor li se cere să accepte tăieri de beneficii, majorări de taxe și o viață „mai cumpătată”, premierul anunță înființarea unui nou post de demnitar în Executiv – nu pentru a rezolva vreo problemă urgentă a țării, ci pentru a răsplăti partidele care îi asigură majoritatea.
Un gest care vorbește mai tare decât orice discurs. Când medicii pleacă din spitale, profesorii își cumpără singuri hârtie pentru imprimantă, iar elevii merg kilometri pe jos până la școală, Guvernul Bolojan își permite să mai adauge o funcție bine plătită în arhitectura deja sufocată a statului.
Dublă măsură marca Bolojan
Pe de o parte, premierul promite „reformă și eficiență”. Pe de altă parte, face exact ce au făcut și predecesorii săi: găsește posturi călduțe pentru oamenii de partid, în timp ce populația îndură efectele unei economii șubrezite.
Această nouă funcție guvernamentală este, în esență, o recompensă politică. Nu e vorba de expertiză, nu e vorba de nevoi administrative reale, ci de o simplă împărțire a ciolanului. Exact genul de comportament pe care Bolojan promitea că îl va elimina.
Reforma, doar în vorbe
Fiecare nouă declarație despre „stat suplu și performant” devine o glumă amară, pe fondul faptelor. În realitate, aparatul bugetar se îngrașă constant, nu cu profesioniști, ci cu loiali politici, conectați la robinetul public.
Banii pentru noua funcție vin tot din buzunarul contribuabilului. Exact din acele taxe și accize mărite, din pensiile înghețate și din reducerile bugetare care afectează educația, sănătatea și infrastructura. Românii se sacrifică, partidele se înfruptă.
O guvernare în oglindă cu trecutul
Bolojan a venit la putere cu imaginea unui „tehnocrat eficient”, dar guvernarea sa începe să semene periculos de mult cu cele de până acum: promisiuni de schimbare, urmate de aceleași jocuri politice murdare.
Posturi inventate, funcții mascate, răsplătiri între parteneri politici – toate acestea arată că austeritatea este doar o poveste de adormit electoratul. Când vine vorba de interesul de partid, guvernul nu doar că nu se abține, dar chiar creează noi sinecuri.
Românii au cerut reformă reală, nu rotația cadrelor pe bani publici. Sub Bolojan, primim aceeași schemă reciclată: discursuri frumoase în față, aranjamente de culise în spate. Și încă un motiv de suspiciune că „reforma” promisă nu a fost niciodată un plan, ci doar un slogan electoral.
