Pensiile de lux ale magistraților cresc exploziv: 9 din 10 lei vin din buzunarul contribuabililor, nu din contribuții
În timp ce milioane de pensionari se chinuie să supraviețuiască cu pensii de sub 2.000 de lei, o categorie privilegiată din România încasează lunar sume colosale, susținute aproape integral de taxele românilor. Este vorba despre magistrații retrași din sistem, ale căror pensii au atins în 2024 un nou record: peste 24.500 de lei brut pe lună.
Conform datelor analizate de Economica.net, statul a plătit în 2024 peste 1,6 miliarde de lei pentru aceste pensii speciale. Din această sumă, 87,3% provin direct din bugetul de stat, adică din impozitele și contribuțiile plătite de salariații de rând și de firme. Doar 12,6% au fost acoperite din contribuțiile efective ale magistraților, prin bugetul asigurărilor sociale (BASS).
Contribuțiile – simbolice, privilegiile – uriașe
Cifrele demonstrează o realitate revoltătoare: sistemul de pensii speciale nu are nicio legătură cu principiul contributivității. Magistrații primesc lunar sume care nu reflectă ce au cotizat, ci doar ce li s-a garantat prin legi favorabile, ignorând echitatea față de restul pensionarilor.
Pensia medie brută a unui fost judecător sau procuror a crescut cu peste 12% într-un singur an, ajungând la 24.547 lei în 2024, de la 21.738 lei în 2023. Între timp, pensia medie națională este de aproximativ 2.500 lei, de zece ori mai mică.
Numărul beneficiarilor crește constant: 5.612 magistrați civili încasează aceste pensii în 2024, față de 5.279 în anul anterior.
Derapaj bugetar accelerat
Cheltuielile statului pentru pensiile magistraților arată un trend alarmant:
- 2024: 1,6 miliarde lei (+19,8%)
- 2023: 1,34 miliarde lei (+17,5%)
- 2022: 1,17 miliarde lei (+12,4%)
- 2021: 1,01 miliarde lei (+10,2%)
- 2020: 943,9 milioane lei (+13,1%)
An de an, costurile cresc cu procente duble, fără ca statul să intervină printr-o reformă reală. Deși se vorbește constant despre „restructurarea pensiilor speciale”, cifrele arată exact opusul: sistemul devine tot mai costisitor și mai inechitabil.
Inechitate cronică și risc fiscal
Într-o Românie unde guvernul invocă „lipsa resurselor” pentru a justifica înghețarea salariilor, amânarea majorărilor de pensii sau tăierile de burse, aceste pensii de lux reprezintă un paradox fiscal greu de ignorat. Contribuabilul de rând plătește din ce în ce mai mult, iar privilegiile rămân intacte.
Fără o reformă curajoasă, România riscă să adâncească și mai tare dezechilibrele bugetare și să întrețină o castă de pensionari de lux, în timp ce restul populației îmbătrânește în sărăcie.
