O nouă promisiune pe cale să fie abandonată: majorarea salariului minim, în pericol de blocare
După luni întregi de promisiuni și angajamente asumate în fața Bruxelles-ului, Guvernul României pare să dea înapoi din nou. Creșterea salariului minim, programată pentru 2026, este acum în aer – amenințată de lipsa resurselor bugetare și de presiunile tot mai puternice venite din partea mediului de afaceri. În joc este respectarea directivei europene privind salariile decente, pe care România s-ar putea pregăti să o ignore.
Ministerul Muncii analizează în prezent mai multe scenarii privind nivelul viitor al salariului minim, dar decizia finală întârzie, pe fondul constrângerilor financiare și al opoziției din zona patronatelor. Deși directiva europeană impune ca salariul minim să fie de cel puțin 50% din salariul mediu brut, autoritățile recunosc în privat că, în lipsa unei surse de finanțare clare, nu pot susține o nouă majorare.
Conform calculelor oficiale, salariul minim ar trebui să urce undeva între 4.314 și 4.773 de lei, în funcție de varianta aleasă (47%, 50% sau 52% din salariul mediu brut). Cu toate acestea, surse guvernamentale indică faptul că, în discuțiile interne, capătă tot mai mult teren opțiunea înghețării salariului minim pentru anul viitor.
Patronatele se opun vehement oricărei majorări, invocând presiunea fiscală tot mai mare și lipsa de reforme reale în sistemul public. „Ar trebui suspendată creșterea salariului minim”, susține Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte al Consiliului Național al IMM-urilor. „Vedem doar taxe noi pentru companii, fără măsuri reale de eficientizare în sectorul bugetar.”
Deși directiva europeană cere salarii care să asigure un trai decent, România pare să repete același scenariu: lipsă de viziune, teamă de reformă și promisiuni care se transformă în simple declarații fără acoperire. În loc de progres, o nouă amânare.
