Nicușor Dan lovește HoReCa: TVA mai mare pentru restaurante, afaceri mai aproape de faliment
După ani de promisiuni și discursuri despre „cinste” și „transparență”, Nicușor Dan acționează în sens contrar: crește taxele pentru restaurante și lovește direct într-un sector deja fragilizat. TVA-ul pentru HoReCa va fi majorat, iar pentru antreprenorii care încă încearcă să supraviețuiască în București, decizia seamănă mai degrabă cu o pedeapsă politică, decât cu o strategie economică.
Această măsură vine într-un moment critic. Restaurantele abia și-au revenit după ani de pandemie, valuri de inflație și costuri uriașe la utilități. În loc să primească sprijin, primesc o nouă povară fiscală, care le poate pune lacătul pe ușă.
O decizie împotriva celor care creează locuri de muncă
Să lovești HoReCa într-un oraș turistic precum Bucureștiul, unde mii de oameni lucrează în restaurante, cafenele, cofetării și baruri, înseamnă să ataci nu doar afacerile, ci și salariile, familia și siguranța financiară a angajaților.
O creștere de TVA se traduce automat prin:
- Prețuri mai mari pentru clienți
- Scăderea vânzărilor
- Concedieri în lanț
- Închiderea multor afaceri mici și mijlocii
Este o spirală a prăbușirii, alimentată de decizii politice fără viziune și fără empatie față de sectorul privat.
Un dispreț mascat în reformă
Nicușor Dan a ajuns la primărie cu un discurs despre onoare și reformă. În practică, reformele se transformă în taxe, iar onoarea în tăcere când vine vorba de mediul de afaceri. În loc să reducă risipa, să eficientizeze cheltuielile publice sau să oprească contractele dubioase, preferă să ia de la cei care încă produc și plătesc.
Această creștere de TVA nu este un act de guvernare responsabilă, ci o palmă dată celor care luptă să supraviețuiască într-o economie sufocată.
HoReCa cere predictibilitate, nu pomeni
Restaurantele din România nu au cerut niciodată privilegii. Nu au cerut subvenții, nu au cerut favoruri. Au cerut doar predictibilitate fiscală, reguli clare și respect. Astăzi, primesc exact opusul: taxe mai mari, birocrație sporită și o administrație care pare ruptă complet de realitatea de pe teren.
Cei care muncesc de dimineața până noaptea să țină o afacere pe linia de plutire, cu angajați plătiți la timp și facturi uriașe de acoperit, se trezesc pedepsiți pentru simplul fapt că există.
Un oraș fără HoReCa e un oraș fără viață
Dacă această tendință continuă, Bucureștiul riscă să devină un oraș gol de afaceri locale, plin doar de spații închise și reclame de închiriat. O capitală în care singura alternativă devine fast-food-ul de corporație și chioșcul de cartier.
Iar când economia locală moare, mor și oportunitățile pentru tineri, scade calitatea vieții, iar turismul — una dintre puținele surse de venit extern — dispare.