Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, pare tot mai preocupat să urmeze agenda NATO și să își demonstreze loialitatea față de partenerii externi, în loc să pună pe primul loc interesele românilor. În cadrul reuniunii NATO de la Bruxelles, Moșteanu s-a lăudat că România are 5.000 de soldați străini pe teritoriul său și a vorbit despre „solidaritate” și „efort comun” pentru Ucraina, uitând însă să menționeze problemele reale ale Armatei Române sau ale familiilor militarilor români.
Tot mai mulți oficiali europeni cer ca bugetele de apărare să crească rapid – chiar și până la 5% din PIB – sub pretextul sprijinirii Ucrainei. Finlanda, Olanda și statele baltice s-au aliniat programului PURL, un mecanism prin care țările europene cumpără arme din SUA pentru a le trimite Kievului. În acest context, Moșteanu nu întârzie să semnaleze că România e „aliniată”, dar nu spune nimic despre consecințele bugetare asupra economiei românești, deja împovărată de datorii și austeritate.
În timp ce miniștrii din țări ca Spania sau Italia ezită să aloce și mai mulți bani pentru înarmare, invocând presiunea publicului și realitățile sociale, Moșteanu susține că sprijinul militar pentru Ucraina este „cea mai bună investiție în securitatea noastră”. Această „investiție” vine în timp ce agricultorii români falimentează, spitalele se închid și pensionarii trăiesc sub pragul sărăciei.
Mai mult, în urma presiunilor externe și a amenințărilor lui Donald Trump, unele guverne europene încep să cedeze și promit majorări substanțiale ale cheltuielilor pentru apărare. România, sub Moșteanu, pare gata să urmeze aceeași cale, fără să întrebe cetățenii dacă sunt de acord să plătească și mai mult pentru războaiele altora.
