Bugetul pentru anul 2024 aprobat pe 14 decembrie de guvernul Marcel Ciolacu are același viciu de fond precum cel de anul trecut: veniturile sunt supraestimate – spun specialiștii. Riscul este ca, anul viitor, deficitul bugetar să crească peste limitele prognozate.
Proiectul de buget pentru 2024 este construit pe un deficit bugetar de 5% din Produsul Intern Brut (PIB) și o creștere economică de 3,4% din PIB, mai mare cu 2% decât cea de anul acesta.
Veniturile bugetare sunt estimate la 33,8% din PIB, iar cheltuielile la 38,8 % din PIB.
Inflația medie anuală prognozată este de 6%, câştigul salarial mediu net lei lunar de 4.733 lei, iar datoria publică va fi de 49% la sfârșitul anului 2024, potrivit estimărilor Guvernului.
Concret, guvernul estimează că va aduna la bugetul de stat, în 2024, 586,1 miliarde lei.
Cei mai mulți ar urma să fie adunați din:
- contribuțiile de asigurări sociale, 31,2%;
- TVA, 20,4 % din total venituri;
- banii de la UE, 11,8 %;
- impozitul pe salarii si venituri, 7,9% din PIB;
- venituri nefiscale 7,8 % din total venituri.
Cheltuielile, în schimb, sunt estimate la 672,8 miliarde lei, iar cea mai mare creștere va fi la cheltuielile cu asistența socială, 12,1% din PIB.
Problema bugetului- supraestimarea veniturilor
Proiecțiile privind veniturile au fost realizate luându-se în calcul și impactul recentelor măsuri fiscale aprobate, estimate la 1% din PIB.
Pentru a aduna în 2024 cele 586 de miliarde pe care și le propune, Guvernul mizează pe îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor, dar și pe veniturilor strânse prin digitalizarea administrației fiscale, estimate la 1% din PIB.
Slabele progrese din ultimii ani în privința capacității de a colecta veniturile nu oferă însă o perspectivă optimistă, spun specialiștii.
De aceea, aceste venituri suplimentare obținute din creșterea eficienței colectării, a reducerii evaziunii fiscale și din digitalizarea administrației fiscale, cum spune guvernul, reprezintă riscuri majore pentru deficiul bugetar, așa cum s-a întâmplat și anul acesta.
Din aceste motive, Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, spune că organizația va aviza negativ bugetul în Consiliul Social și Economic.
„Vedem un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor. ANAF își propune să colecteze 30 de miliarde în plus anul viitor deși anul acesta este cu 12 miliarde sub ce și-a propus. Guvernul se așteaptă la intrări din fonduri europene și PNRR de peste 60 de miliarde de lei, deși din cele 55 de miliarde pe care și le-a propus în 2023 va realiza puțin sub 29 de miliarde. Cele 12 miliarde în plus pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS, după extinderea bazei, sunt și ele cu un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înțelegem cum s-a ajuns la această cifră”, spune Radu Burnete.
Riscuri pentru 2024
Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal, organism care spune că a primit de la Guvern două seturi de documente diferite în decurs de câteva zile, bugetul este construit pe „venituri ipotetice”, având ca sursă eficientizarea colectării și reducerea evaziunii fiscale.
„Este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 să depășească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară”, este opinia preliminară a Consiliului Fiscal, condus de economistul Daniel Dăianu.
Consolidarea bugetară, atrage atenția Consiliul, este proiectată a se realiza „exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. Această strategie ridică semne de întrebare în privința atingerii țintelor de consolidare bugetară”.
Mai mult, organismul care ar trebui să dea un aviz proiectului de buget înaintea adoptării sale în guvern, susține că diverse recomandări ale Băncii Mondiale sau ale altor instituții internaționale nu se regăsesc în proiect.
Din punctul de vedere al profesorului de economie la facultatea de profil din Iași, Dan Chirleșan, viciul de fond al proiectului de buget este deficitul bugetar, care provine din supradimenionarea veniturilor.
„Deficitul bugetar e ca și cum am așeza în sufragerie, pe canapeaua primită de la bunica, un elefant și el se apucă să spargă cu trompa toate porțelanurile din vitrină. Veniturile supraestimate sunt un alt fel de Miorița, trebuie să supraviețuim prin ficțional.
La noi statul român crează un buget care ar putea să funcționeze doar trei trimestre din patru. În trimestrul în care nu are din start acoperire bugetară stă cu mâna întinsă la Bruxelles”, spune pentru Europa Liberă profesorul Chirleșan.
Cele mai mari creșteri de buget sunt la: Educație, Sănătate și Dezvoltare.
Ministerul Educației va primi 57 de miliarde de lei, o creștere cu peste 60 de procente.
Ministerul Dezvoltării va primi peste 12 miliarde de lei, cu 50% mai mult decât în anul precedent.
Ministerul Sănătății va primi 18 milliarde de lei, cu peste 40 de procente mai mult decât în 2023 și 60 de miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu 5% mai mult decât anul acesta.
Ministerul Apărării va primi aproximativ aceeași sumă ca în 2023, adică 35,3 miliarde de lei.
Ministerul Energiei va ieși în pierdere cu 5% față de 2023 și va primi 3,4 miliarde de lei în 2024.
