Liberty Galați: cum a lăsat clasa politică incompetentă să se prăbușească un colos industrial
Cândva simbol al forței industriale românești, combinatul siderurgic Liberty Galați (fost Sidex) se află acum în pragul colapsului. Saltul de la profituri record la pierderi masive, în doar câțiva ani, aruncă o lumină crudă asupra incompetenței și indiferenței clasei politice care a condus România post‑2000.
De la profit la prăbușire dramatică
- În 2021, Liberty Galați raporta un profit net record de peste 1,5 miliarde de lei (≈ 300 milioane euro) la o cifră de afaceri de circa 9,4 miliarde lei.
- Un an mai târziu, în 2022, pierderile au atins 821,5 milioane de lei (≈ 165 milioane euro).
- În 2023, situația a devenit catastrofală: pierderi de 2,3 miliarde lei (≈ 460 milioane euro) și o scădere a cifrei de afaceri la 3,65 miliarde lei, de la 7,91 miliarde în anul precedent.
Datoriile au explodat: de la 2,17 miliarde lei în 2022 la 4,4 miliarde lei în 2024, iar activele circulante s-au prăbușit de la 2,73 miliarde la doar 1,1 miliarde lei.
Proceduri de pre-insolvență, faliment iminent
În martie 2025, Liberty Galați a intrat într-o procedură de concordat preventiv, forțată de zeci de cereri de insolvență, salarii restanțe și amenințări de deconectare de la rețeaua de energie.
Planul de restructurare prevede tăieri de costuri drastice: până la sfârșitul anului 2025, numărul angajaților va scădea de la circa 4.772 la 3.401 (o reducere de 15%), reduceri ale flotei de autovehicule, suspendări de indemnizații și restrângeri de personal TESA.
Victimele: angajați și IMM-uri
În 2022, numărul mediu de salariați era de 5.066; în 2023 – 4.772. În cadrul procesului de restructurare, peste 450 de pensionari au fost dați afară, cu plata eșalonată a compensațiilor.
Furnizorii locali sunt aproape abandonați: sute de firme din zona Galați se confruntă cu pierderi neplătite, recuperând doar 10% din creanțe, și doar după patru ani conform planului de plată.
Clasa politică: complici ai încetării unei industrii strategice
Deși falimentul industrial era previzibil, nicio guvernare nu a intervenit eficient:
- Lipsa unei strategii industriale coerente,
- Absența unor politici de susținere la nivel european în fața importurilor masive de oțel ieftin,
- Reliance pe privatizări eșuate și lipsă de protecție,
- Lipsa unor mecanisme guvernamentale de sprijin pentru producție și costuri energetice.
Toate acestea reflectă o lipsă crasă de viziune și responsabilitate politic-administrativă.
Semnal de alarmă și bilanț sumbru
Liberty Galați a fost anterior o uzină de 3 milioane de tone anual și 5.000 de angajați. Acum, este suspendată de mai multe luni: singurul furnal operațional e oprit de zece luni deja, iar planurile de relansare au fost amânate fără explicații concrete.
În lipsa intervenției statului, combinatul riscă falimentul definitiv: Tribunalul Galați amenință cu procedura de intrare în faliment dacă ANAF nu aprobă planul de restructurare până pe 7 iulie.
Concluzie: un eșec colectiv
Liberty Galați nu este doar un colaps industrial, ci simbolul unui eșec politic profund. Cifrele ascund mii de destine afectate: angajați fără salarii, IMM-uri falimentate, comunități lovite și un stat absent înțelegerii și susținerii industriei naționale. În fața unor crize globale, România rămâne spectator pasiv, în vreme ce un simbol industrial dispare din peisaj.
Întrebarea rămâne: cât va mai suporta România ca elitele politice să lase industria strategică să moară în tăcere?
