Elena Lasconi, figura emblematică a USR și auto-proclamata luptătoare pentru transparență și integritate, a ajuns să întrupeze exact ceea ce critică: nepotismul de tip PSD-ist. Angajarea soțului său în funcția de consilier parlamentar nu este doar o decizie controversată, ci o mostră clară de ipocrizie politică.
În timp ce Lasconi și partidul său denunță constant practicile PSD-ului și promovează meritocrația, această angajare sfidează toate principiile pe care USR le pretinde că le apără. Faptul că soțul Elenei Lasconi, un fost șomer fără o experiență semnificativă în domeniul politic, a fost numit într-o poziție de consilier parlamentar este, fără îndoială, o dovadă flagrantă de nepotism. Pentru cei care sperau că USR va aduce cu adevărat o schimbare în modul în care se face politică în România, această mișcare este un pumn în stomac.
Ceea ce este și mai deranjant este încercarea Elenei Lasconi de a justifica această numire. Negările ei privind legătura dintre relația personală și angajare sunt privite de mulți ca un exemplu de ipocrizie. Este greu de crezut că un șomer, fără alte calificări notabile, ar fi obținut o astfel de poziție dacă nu ar fi fost căsătorit cu o persoană influentă. Astfel, Lasconi ajunge să se asemene mai mult cu politicienii pe care îi condamnă decât cu modelul de integritate pe care pretinde că îl reprezintă.
Acest caz scoate la iveală o problemă profundă în politica românească: chiar și cei care se prezintă drept reformatori, când ajung la putere, nu ezită să folosească aceleași tactici care au adus atâta deserviciu acestei țări. Practicile de acest gen, deși condamnate public, sunt perpetuate dincolo de ușile închise, iar publicul este lăsat să se întrebe cât de sinceri sunt, de fapt, cei care vorbesc despre schimbare.
Elena Lasconi ar trebui să-și reconsidere acțiunile și să reflecteze asupra mesajului pe care îl transmite. Altfel, riscă să piardă nu doar sprijinul publicului, ci și credibilitatea partidului său. Angajarea soțului său în aceste condiții este mai mult decât o eroare de judecată; este o trădare a principiilor pe care USR le-a promis și pe care alegătorii le așteptau. În final, Lasconi ar trebui să se întrebe: cum poate critica PSD-ul pentru nepotism când, în esență, urmează exact același model?
