Kievul lovește din nou în românii din nordul Bucovinei: 16 licee cu predare în limba română vor fi închise

Autoritățile ucrainene continuă politica de restrângere a drepturilor minorităților naționale. Începând cu 1 septembrie 2027, nu mai puțin de 16 licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți vor fi desființate, potrivit unui plan de „reorganizare” a sistemului de învățământ anunțat de Ministerul Educației de la Kiev.

Astfel, din cele 20 de licee românești existente, vor rămâne doar patru, iar dintre instituțiile cu predare mixtă (română și ucraineană) vor fi păstrate doar nouă.

Limba română, marginalizată în școlile din Ucraina

Reprezentanții comunității românești trag un semnal de alarmă: măsura lovește direct în identitatea națională și culturală a românilor din nordul Bucovinei. Ei avertizează că accesul elevilor la educație în limba maternă va fi serios restricționat, iar păstrarea limbii române devine tot mai dificilă.

„Este o încălcare a Constituției Ucrainei și a drepturilor omului, care garantează tuturor cetățenilor posibilitatea de a învăța în limba maternă”, a declarat Neculai Costaș, profesor de limba română din Cernăuți, pentru Agerpres.

Situația este dramatică în satele de pe Valea Siretului, unde, după aplicarea noilor reguli, nu va mai exista niciun liceu cu predare în limba română. Mulți părinți spun că nu își vor putea trimite copiii la școli ucrainene din alte localități, ceea ce va duce la abandon școlar și la pierderea limbii materne.

Kievul ignoră protestele comunității românești

Deși liderii românilor din Ucraina au cerut ca fiecare comună românească să păstreze cel puțin un liceu, autoritățile ucrainene nu au dat curs solicitării. Odată cu închiderea acestor instituții, vor fi afectate și gimnaziile românești, avertizează comunitatea locală.

Nu este prima dată când statul ucrainean acționează împotriva identității românești din teritoriile istorice. În regiunea Cernăuți au avut loc și incidente grave în sfera religioasă: mai mulți preoți ortodocși români au fost agresați în timpul conflictelor dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană tradițională și cea schismatică, sprijinită de autoritățile statului.

„Au intrat cei din partea bisericii schismatice, susținuți de poliție și de stat. Biserica noastră, de sute de ani, e locul unde slujim împreună românii și ucrainenii.”, a transmis Constantin Ciobotari, preot etnic român.

Decizia Kievului este privită de comunitatea românească drept o lovitură directă asupra identității naționale, o încercare de asimilare forțată și un pas înapoi în respectarea drepturilor minorităților, într-un stat care pretinde că aspiră la valorile europene.