Kamala Harris – un nume de reţinut în politica americană

Fie
că ne place sau nu, America este farul democraţiilor de tip occidental spre
care tinde şi România, iar ce se întâmplă peste Ocean se va replica într-o
formă sau alta peste tot în lumea democratică, mai devreme sau mai târziu. În
cazul unora mai devreme, în cazul altora cu întârzierea specifică zonelor de
periferie a civilizaţiei. În materie de marketing politic şi
comunicare electorală, Statele Unite deţin rolul de creator de tendinţe pe plan
global, deja de vreo şase decenii încoace.

De
amintit în acest context o anecdotă petrecută în România anului 1996, când politicianul
de etnie maghiară György Frunda îşi făcea campanie electorală din postura de
candidat UDMR la prezidenţiale. În Ardeal, nişte cetăţeni hâtri i-au spus
că „România va avea un
preşedinte ungur când America va avea un preşedinte negru”. Voiau să spună că
aşa ceva s-ar întâmpla doar la Paştele Cailor. Fără ca America să-l fi votat
preşedinte pe Barack Obama în 2008 şi 2012, poate că nici românii nu erau
pregătiţi să-l aleagă în 2014 şi 2019 pe Klaus Iohannis – un minoritar din
punct de vedere etnic şi confesional.

Faţă
de precedentele trei runde de alegeri prezidenţiale americane, când pe
buletinele de vot apărea numele unui politician de culoare sau al primei femei
nominalizate de un partid important (Hillary Clinton în 2016), competiţia din
2020 are ca protagonişti doi bărbaţi albi trecuţi bine amândoi de 70 de ani –
preşedintele în funcţie Donald Trump şi contracandidatul său democrat, Joe
Biden. Ambii reprezintă victorii în carne şi oase ale ştiinţei medicale ce
prelungeşte viaţa activă a celor care au acces la noile tehnologii din
domeniul sănătăţii, însă niciunul dintre ei nu are cu adevărat priză la
electoratul non-alb, cel aparţinând unor categorii sociale marginalizate sau cel
cu un stil de viaţă rupt de la normă.

Demografia Americii
continuă să se schimbe de câteva decenii, motiv pentru care cei mai paranoici dintre
conservatori consideră că Statele Unite se vor duce de râpă nu peste multă
vreme. În 1492, când genovezul Cristofor Columb a pus piciorul în America de
Nord, circa 10 milioane de indigeni, identificaţi în mod eronat ca indieni,
trăiau pe teritoriul aflat mai sus de Rio Grande (actuala graniţă naturală între SUA şi
Mexic).

 » sursa: www.adevarul.ro