Ipocrizia Bruxelles-ului și dublul joc al Guvernului României: Austeritate pentru popor, privilegii pentru sistem

Marți, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat noile măsuri economice asumate de guvernul PNL-PSD-USR-UDMR. Așa cum era de așteptat, România a primit o nouă serie de recomandări din partea Consiliului UE. Deși formulate într-un limbaj diplomatic, mesajele transmise sunt, în esență, contradictorii și dezvăluie o profundă ipocrizie atât la nivel european, cât și național.

Austeritate cerută cu o mână, generozitate socială cu cealaltă

Pe de o parte, Bruxelles-ul solicită implementarea rapidă și integrală a pachetului de austeritate — înghețarea salariilor și pensiilor, reducerea cheltuielilor publice și creșterea taxelor. Pe de altă parte, ni se cere să extindem protecția socială, să combatem sărăcia și să oferim acces mai bun la servicii publice esențiale.

Dar cum să împaci austeritatea cu promisiunile sociale, când bugetul este deja la limită? Cum să reduci cheltuielile și în același timp să crești investițiile în sănătate, educație, infrastructură sau sprijin social? Bruxelles-ul nu oferă niciun răspuns clar. Iar guvernul României preferă să mimeze conformarea, jucând dublu: invocă „cerințele europene” când taie de la cetățeni, dar promite „măsuri de sprijin” când se apropie alegerile.

Poporul plătește, sistemul scapă

Austeritatea nu atinge niciodată aparatul de stat supradimensionat, funcționarii privilegiați, pensiile speciale sau subvențiile uriașe acordate partidelor politice. Nimeni din sistemul politic și administrativ nu este atins de „recomandările” europene. În schimb, salariații cu venituri mici, pensionarii, tinerii și mamele sunt cei care trebuie să suporte greul.

Bruxelles-ul nu cere reducerea numărului de agenții inutile, nici reformarea administrației locale sau a companiilor de stat căpușate. Nu se aud voci din UE care să întrebe de ce România cheltuie sute de milioane de euro anual pe instituții-fantomă și sinecuri. Se cere însă „eficiență fiscală” — adică taxe mai mari pentru cetățeni și investiții blocate.

Dubla măsură a Bruxelles-ului

În același raport, România este împinsă să reducă rapid deficitul, dar și să mărească cheltuielile pentru apărare, infrastructură și incluziune socială. Mai mult, accentul este pus pe sprijinirea unor grupuri „vulnerabile” selectate arbitrar, în timp ce categoriile largi de cetățeni — cum ar fi pensionarii, tinerii sau angajații cu venituri mici — nu mai intră în sfera de interes.

Această abordare ridică serioase întrebări: ce fel de echilibru bugetar poți atinge dacă ți se cere simultan să tai și să cheltuiești mai mult? Cine stabilește prioritățile și în ce interese?

O problemă sistemică, nu doar fiscală

România nu are doar un deficit bugetar, ci un stat profund corupt, disfuncțional și lipsit de voință reformatoare. Este un stat captiv intereselor politice, în care cheltuielile publice sunt dirijate către grupuri de interese, nu către nevoile reale ale cetățenilor.

Atât timp cât Bruxelles-ul continuă să închidă ochii la această realitate, girând un sistem ineficient prin fonduri și recomandări ipocrite, nimic nu se va schimba. Iar guvernul României, în loc să protejeze interesul național, devine un executant docil al unor politici incoerente și nedrepte.

România are nevoie de un plan, nu de liste de dorințe

Dacă UE vrea reforme reale în România, atunci să înceapă prin a cere evaluarea liderilor instituționali și auditarea cheltuielilor de la vârf, nu doar „optimizări” suportate de cetățeni. Iar dacă Guvernul României vrea să fie credibil, să dea dovadă de curaj politic și să taie de sus, nu de jos.

România nu are nevoie de promisiuni goale și planuri făcute pentru imagine. Are nevoie de un proiect național clar, realist și echitabil, care să nu mai sacrifice cetățenii pentru supraviețuirea unei elite politice toxice. Până atunci, reformele vor rămâne doar pe hârtie, iar românii vor continua să plătească prețul unui sistem lipsit de rușine.