Inflația din România, de aproape patru ori mai mare decât în Cehia: diferențe economice și politice majore între cele două țări

Inflația în România a atins în luna august nivelul de 8,5%, potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum, în timp ce în Cehia, acest indicator s-a menținut la un modest 2,4%. Această diferență marcantă scoate în evidență drumul economic diferit urmat de cele două țări central-europene și subliniază impactul profund al guvernării și stabilității politice asupra performanțelor macroeconomice.

Inflația accelerată din România este alimentată de instabilitate politică, lipsa unor politici economice coerente și măsuri fiscale adoptate fără o viziune pe termen lung. Printre acestea, eliminarea plafonării prețurilor la energie și majorarea TVA-ului și accizelor, au condus la scumpiri accelerate, mai ales în domenii esențiale precum electricitatea și alimentele.

Aceste scumpiri afectează puternic consumatorul român, întrucât gospodăriile autohtone alocă aproximativ 30% din venituri pentru hrană, față de doar 18% în Cehia, unde bugetele se concentrează mai mult pe locuințe și servicii.

Cehia – stabilitate fiscală și inflație controlată

Pe de altă parte, Republica Cehă oferă un exemplu de echilibru: o politică fiscală prudentă, o bancă centrală eficientă și o comunicare guvernamentală clară au menținut încrederea piețelor și au temperat așteptările inflaționiste.

De asemenea, structura coșului de consum, mai puțin expusă fluctuațiilor alimentare, a contribuit la stabilitatea prețurilor.

Provocările politicii monetare românești

Banca Națională a României se află într-o poziție dificilă, fiind nevoită să găsească un echilibru între combaterea inflației și sprijinirea redresării economice. Riscul efectelor de runda a doua, când scumpirile temporare duc la cereri salariale mai mari și, implicit, la noi valuri de inflație, este real și poate destabiliza suplimentar economia.

Mai grav, așteptările inflaționiste ale populației și ale mediului de afaceri* sunt deja în afara țintelor asumate de BNR, iar lipsa încrederii în autorități agravează situația.

Incertitudinea politică și lipsa unor direcții clare în domeniul reformelor economice au dus la scăderea încrederii investitorilor, atât locali cât și străini. Această deteriorare afectează cursul valutar și riscă să genereze un cerc vicios de instabilitate economică, inflație și presiuni sociale.

Două modele de guvernare, două realități economice

Comparativ, modelul ceh de guvernare – axat pe stabilitate, transparență și consecvență în politici, a permis evitarea unei crize inflaționiste majore. România, în schimb, servește drept exemplu despre cum deciziile politice necoerente pot amplifica dezechilibrele economice și pot afecta profund nivelul de trai.

România se confruntă acum cu o dilemă complexă: cum să reducă inflația fără a bloca redresarea economică. Lecția care se conturează este clară – fără stabilitate politică și încredere în guvernare, nu poate exista progres economic durabil.