Industria românească a zahărului afectată de importurile ieftine din Ucraina
În 2024, industria zahărului din România, controlată de doar doi procesatori locali, a înregistrat un rulaj total sub 1 miliard de lei, în scădere cu 20 % față de anul precedent. Principalul vinovat? valul de importuri de zahăr alb la prețuri de dumping provenit din Ucraina, care a zdruncinat piața regională și a pus presiune pe costurile și producția internă.
Agrana România: rulaje în scădere, dar profit fragil
Cifra de afaceri a Agrana România (fabrica de la Roman) a coborât la 831,7 milioane lei, de la 1,05 miliarde în 2023, după o contracție de 1,4 ori. În ciuda rulajelor mai mici, compania a repurtat un profit net de 2,7 milioane lei, recuperându-se după o pierdere de 9,3 milioane anul trecut—o performanță fragilă, obținută în condițiile în care prețurile de pe piață au fost distorsionate de importurile ucrainene. În România și Bosnia, Agrana a procesat din trestie 73.000 tone de zahăr alb în exercițiul 2024/2025, comparativ cu 286.000 tone anterior—un declin abrupt generat de competiția neloială la costurile de producție și de prețurile subevaluate de pe piața europeană.
Alte fabrici închise
AGFD Țăndărei, producător de amidon din porumb, a înregistrat afaceri de 174,5 milioane lei (−9,5 %) și o pierdere netă de 6,1 milioane lei, aproape dublă față de 2023.
Austria Juice România (Vaslui) a fost singura entitate din grup care a crescut, cu rulaje de 29,9 milioane lei și un profit de peste 1 milioane lei, însă și această creștere modestă a fost realizată în condițiile unei piețe dominate de importuri externe ieftine.
În noiembrie 2023, fabrica de zahăr din Buzău a fost închisă temporar, ca urmare a prețurilor de dumping de pe piață și a costurilor în creștere ale energiei și materiilor prime, după izbucnirea războiului din Ucraina.
Luduș și Bod: lupta cu lipsa materiei prime și concurența ucraineană
Fabrica de Zahăr Premium Luduș a atins în 2024 un rulaj de 146,1 milioane lei (×3 față de 2023), dar a încheiat anul cu o pierdere de 17,3 milioane lei, comparativ cu un profit net de 92,1 milioane lei în 2023. Fabrica și-a reluat producția în septembrie 2023, după schimbarea acționariatului, dar se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea cu sfeclă de zahăr, pe fondul importurilor masive din Ucraina care au dus la prăbușirea prețului local.
Fabrica de Zahăr Bod SA, o investiție recentă a antreprenoarei Mihaela Neagu, și-a sistat complet activitatea din cauza lipsei de materie primă, iar planurile de redeschidere au fost abandonate: „Nu o să mai deschidem la Bod, pentru că nu avem suprafețe contractate cu fermierii pentru sfeclă”, explică Neagu.
Fermierii autohtoni au semnat în 2024 contracte pentru 22.800 ha de sfeclă cu cei doi procesatori rămași pe piață (14.000 ha pentru Agrana și 8.800 ha pentru Luduș), dar volumele obținute nu reușesc să rivalizeze cu fluxul de zahăr ieftin importat.
Importurile ieftine din Ucraina au dezechilibrat serios piața internă de zahăr, forțând procesatorii români să reducă producția, să închidă fabrici și să suporte pierderi masive. În condițiile în care costurile de producție locale (energie, salarii, logistică) rămân mult peste nivelul celor ucrainene, supraviețuirea industriei zahărului din România depinde acum de măsuri de protecție vamală și de susținerea fermierilor locali.
