Indemnizații uriașe în vremuri de austeritate: șefii CNAIR primesc până la 10.000 de euro lunar pentru locuri în Consiliul de Administrație
În timp ce românii resimt din plin creșterea prețurilor, taxele majorate și reducerile bugetare impuse de stat, conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) beneficiază de venituri impresionante din indemnizațiile acordate pentru calitatea de membru în Consiliul de Administrație. În 2025, aceste sume ajung la valori de până la 47.000 de lei pe lună, adică aproape 10.000 de euro, și se adaugă peste salariile deja consistente.
Deși contextul economic este dificil, marcat de instabilitate și politici de austeritate aplicate populației, CNAIR, companie de stat responsabilă de drumurile țării, plătește consistent membrii CA pentru un număr redus de ședințe și o implicare limitată.
Anul acesta, doar șase reuniuni ale Consiliului de Administrație au fost organizate, însă asta nu a împiedicat acordarea lunară a unor sume cuprinse între 27.000 și 46.935 de lei pentru fiecare membru. Echivalentul în euro variază între 5.000 și 10.000, doar pentru prezența într-o structură de conducere.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, nu figurează pe lista celor care primesc indemnizație de CA, dar acest lucru este ușor explicabil: salariul său lunar este de 56.322 de lei, plasându-l în topul celor mai bine plătiți șefi din sectorul public.
Printre cei care încasează lunar indemnizații substanțiale se numără și Ionuț Masala, directorul economic al companiei, cu peste 46.000 de lei. Alte nume de pe listă: Damian Ion (secretar general adjunct) și Bîrchi Mirela (consilier al ministrului Transporturilor), care primesc fiecare câte 27.000 de lei lunar pentru rolul în Consiliul de Administrație, fără a include alte beneficii salariale.
Aceeași sumă le revine și lui Marcu Mirel Alexandru, director de producție la CNAIR, precum și lui Mihalache Costin, reprezentant al unei firme private, dar membru în același consiliu.
Aceste remunerații ridică semne de întrebare în privința priorităților din cheltuirea banilor publici. În timp ce autoritățile le cer românilor să se adapteze la măsuri dure de economisire, statul continuă să recompenseze funcțiile de conducere cu sume greu de justificat în actualul climat economic.
Contrastul este evident și greu de ignorat: în timp ce populația suportă costurile crizei, în companiile de stat se mențin privilegii greu de explicat publicului.
