„Guzganul rozaliu” revine: Hrebenciuc și Ponta, în delegație oficială la Osaka, sub regimul Nicușor Dan

România pare să trăiască o perpetuă reeditare a trecutului. În loc să promoveze figuri noi, curate, guvernarea de fațadă a lui Nicușor Dan, sprijinită discret de sistemul politic pe care cândva îl contesta, aduce înapoi personaje toxice din epoca postcomunistă. Viorel Hrebenciuc, poreclit „guzganul rozaliu” și fost condamnat pentru fapte de corupție, a fost surprins într-o delegație oficială la Expoziția Mondială Osaka 2025. Iar alături de el, un alt „renegat politic”: Victor Ponta.

La eveniment au mai participat Ovidiu Silaghi, fost ministru liberal, și Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR). Delegația a reprezentat România în cadrul unui For de Afaceri internațional, menit să promoveze oportunitățile economice ale țării noastre în Asia. Doar că în locul unor lideri economici vizionari sau antreprenori de top, România a trimis vechiul aparat de influență politică, reciclând figuri compromise.

Corupție, dosare, condamnări: trecutul care refuză să moară

Viorel Hrebenciuc nu mai are nevoie de prezentări. Personaj central în culisele puterii PSD din anii 2000, condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul Giga TV, Hrebenciuc părea retras definitiv din viața publică. Și totuși, sub ochii unei guvernări care pretinde că luptă cu corupția, el reapare ca reprezentant (neoficial, dar prezent) în delegațiile oficiale ale statului român.

Victor Ponta, fost premier PSD, autodeclarat „centrist” și devenit între timp consilier politic pe unde prinde, pare să fie mereu disponibil pentru evenimentele care îi aduc vizibilitate și conexiuni internaționale. Oportunismul politic și traseismul său sunt binecunoscute, dar se pare că regimul actual nu are nicio problemă cu această asociere.

O diplomă de rușine pentru imaginea României

Expoziția Mondială Osaka ar fi trebuit să fie o oportunitate pentru România de a transmite un mesaj de modernitate, integritate și seriozitate economică. În schimb, imaginea transmisă e una de compromis moral și reciclare a influenței vechiului regim.

„Forumul de Afaceri (…) a oferit o platformă importantă pentru promovarea mediului de afaceri din România”, susține comunicatul CCIR. Dar ce promovează, de fapt, România? Un business de relații, influență și interese personale?

În loc să promoveze tineri antreprenori, reprezentanți ai noii generații economice, România preferă să-i trimită în față pe cei care au fost parte din rețelele de putere ce au tras țara înapoi două decenii.

Nicușor Dan, protectorul tăcut al „vechilor băieți deștepți”?

Prezentat în trecut ca salvator al Bucureștiului și simbol al luptei anti-corupție, Nicușor Dan pare astăzi mai preocupat să nu deranjeze “echilibrul” de putere. Tăcerea sa în fața reactivării unor figuri controversate nu e o simplă omisiune — e o complicitate tăcută.

Faptul că o astfel de delegație a fost girată sau cel puțin tolerată de instituțiile oficiale, fără niciun semn de distanțare publică, arată clar că mecanismele influenței politice din trecut nu doar că nu au fost eliminate, ci sunt încă perfect funcționale.

România are lideri noi, dar cu reflexe vechi

Expoziția de la Osaka a devenit, fără voia ei, un eșantion al realității românești: în loc să arate schimbare, a demonstrat continuitatea cercurilor de influență, chiar și în exil diplomatic. Cu aceiași actori în scenă, doar decorul s-a schimbat.

Până când regimurile politice de la București nu vor rupe definitiv legăturile cu trecutul corupt, România va rămâne prizoniera unor figuri care nu mai au ce căuta în spațiul public — dar care, din păcate, continuă să tragă sfori în umbră.