Guvernul pregătește noi poveri fiscale: Cota de 16% revine, iar taxele cresc pe toate fronturile
După opt ani de relaxare fiscală, Executivul a decis să revină la cota de impozitare de 16%, aplicabilă veniturilor din investiții, dividende și tranzacții cu active digitale. Noile reguli vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și vor aduce o presiune suplimentară semnificativă asupra persoanelor fizice, în special a investitorilor și proprietarilor de active de mare valoare.
Guvernul anulează astfel reducerea aplicată în 2018, când cota unică a fost coborâtă la 10%. Începând cu anul viitor, toate veniturile din dividende, câștigurile din vânzarea titlurilor de valoare, instrumentelor financiare derivate sau criptomonede vor fi din nou taxate cu 16%, indiferent dacă provin din surse interne sau externe. Măsura vizează exclusiv persoanele fizice rezidente fiscal în România.
De asemenea, impozitarea la sursă a tranzacțiilor realizate prin intermediari rezidenți va suferi modificări importante: se vor aplica cote de 3% pentru titlurile păstrate mai mult de un an (față de 1% anterior) și 6% pentru cele vândute în mai puțin de un an (față de 3%). În absența posibilității de compensare a pierderilor, impactul asupra randamentului investițiilor va fi considerabil.
Piața criptomonedelor este și ea vizată de noile măsuri, cu o taxare mai dură și fără posibilitatea de a deduce pierderile – un semnal clar că statul intenționează să reducă apetitul pentru active volatile și greu de controlat.
Totodată, se anunță o creștere drastică a impozitului special pe activele de valoare mare. Locuințele evaluate la peste 2,5 milioane de lei și autoturismele cu o valoare mai mare de 375.000 de lei vor fi impozitate cu o cotă de 0,9%, de trei ori mai mare decât nivelul actual (0,3%). Mai mult, baza de calcul pentru clădirile rezidențiale urmează să crească cu aproximativ 170%, extinzând astfel semnificativ numărul contribuabililor afectați.
Această reconfigurare fiscală amplifică presiunea asupra populației și riscă să descurajeze investițiile. România, care până acum avea un regim fiscal competitiv în regiune, ajunge să impună un nivel de taxare comparabil cu țările vest-europene, dar fără infrastructura și serviciile publice aferente.
În loc să creeze stimulente pentru economie, măsurile Guvernului riscă să alimenteze migrarea capitalului spre piețe mai stabile și mai prietenoase fiscal, în timp ce contribuabilii de rând se confruntă cu o povară fiscală tot mai greu de suportat.
