Guvernul de la București, tot mai dependent de împrumuturi scumpe – România plătește dobânzi mai mari decât țări din afara UE

În ciuda promisiunilor de reformă și echilibru bugetar, economia României se confruntă cu o realitate tot mai dură: costul finanțării externe atinge niveluri alarmante. O analiză recentă arată că statul român se împrumută la dobânzi considerabil mai mari decât unele țări din afara Uniunii Europene, un semn clar al neîncrederii piețelor în direcția economică actuală.

Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să țină sub control deficitul bugetar, dar rezultatele nu sunt încurajatoare. România se împrumută în prezent, în euro și pe termen lung (10 ani), la un cost de aproximativ 6%. Prin comparație, Serbia — o țară care nu beneficiază nici măcar de rating de tip „investment grade” — reușește să acceseze finanțare externă la doar 4,6%.

Acest dezechilibru evidențiază o realitate inconfortabilă: România este penalizată pe piețele internaționale în ciuda apartenenței la Uniunea Europeană, ceea ce indică o lipsă de credibilitate fiscală și un risc sistemic perceput ca ridicat.

Și mai grav este faptul că povara dobânzilor devine din ce în ce mai apăsătoare. Conform estimărilor, cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta 7,5% din totalul veniturilor bugetare până la finalul anului — un nivel care ne plasează pe locul trei în UE, după Ungaria și Italia. Diferența? Italia are o datorie publică de peste 140% din PIB, în timp ce România se menține sub 50%. Cu alte cuvinte, plătim mai mult pentru o datorie mult mai mică.

Specialiștii trag un semnal de alarmă: atunci când dobânda la care te împrumuți o depășește pe cea a creșterii economice, orice leu atras de pe piețele externe devine o povară tot mai grea pentru bugetele viitoare. În România, adevărata problemă nu este atât volumul datoriei, cât costul uriaș al finanțării acesteia, care limitează spațiul pentru investiții esențiale.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, datele din primele opt luni ale anului arată o creștere semnificativă în zona dobânzilor (+29%), urmate la mare distanță de cheltuielile cu personalul și transferurile sociale (+4,5%). Deși veniturile bugetului au crescut — în parte datorită măsurilor fiscale adoptate la începutul lui 2025, precum majorări de taxe și eliminarea unor facilități — decalajul față de creșterea cheltuielilor rămâne îngrijorător.

Ponderea veniturilor din taxe și contribuții în PIB a ajuns la 27,3% la sfârșitul lui 2024 și este estimată să treacă de 28% în 2025. Totuși, deficitul bugetar rămâne ridicat, alimentat în special de creșterea rapidă a cheltuielilor curente ale statului, care depășesc constant ritmul încasărilor.

În concluzie, deși oficialii de la București susțin că au situația sub control, realitatea din piețele financiare și din execuția bugetară arată contrariul: România se împrumută scump, trăiește pe datorie și nu reușește să-și reducă vulnerabilitățile fiscale într-un mod sustenabil.