Guvernul Bolojan ia în calcul creșterea taxelor pe muncă. Un angajat cu 2.500 de lei ar putea plăti și mai mult statului
Executivul condus de Ilie Bolojan pare să urmeze aceeași rețetă familiară: atunci când bugetul nu se închide, se discută despre majorarea taxelor. De această dată, în vizor este taxa pe muncă – care ar putea crește dacă numărul contribuabililor nu urcă semnificativ.
Premierul a transmis un mesaj clar: dacă nu se reușește creșterea numărului de angajați activi, alternativa este majorarea contribuțiilor actuale. În traducere, românii care muncesc vor fi nevoiți să suporte o povară fiscală și mai mare.
Statul încasează deja aproape jumătate din salariu
În prezent, aproape 50% din salariul brut al unui angajat ajunge înapoi la stat prin contribuții directe (CAS, CASS, impozit pe venit), dar și prin taxe indirecte precum TVA și accize.
De exemplu, un angajat cu un salariu net de 2.500 de lei plătește lunar peste 1.400 de lei către bugetul public. Situația devine și mai apăsătoare în cazul salariului mediu.
Cât reține statul din salarii – cifrele vorbesc
Salariul minim pe economie:
- Brut: 4.050 lei
- Net: 2.574 lei
- Contribuții reținute:
- CAS (25%): 938 lei
- CASS (10%): 375 lei
- Impozit pe venit (10%): 163 lei
- Total plătit către stat: 1.476 lei
Salariul mediu pe economie:
- Brut: 9.431 lei
- Net: 5.517 lei
- Contribuții reținute:
- CAS (25%): 2.358 lei
- CASS (10%): 943 lei
- Impozit pe venit (10%): 613 lei
- Total plătit către stat: 3.914 lei
Concluzie
Cu o fiscalitate deja ridicată pe muncă, intenția Guvernului de a majora aceste contribuții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea economică și echitatea socială. În lipsa unor politici eficiente de stimulare a ocupării forței de muncă, povara se mută tot pe umerii celor care deja contribuie. Iar românii care trăiesc din salarii modeste ar putea fi din nou printre cei mai afectați.
