Anularea alegerilor prezidențiale, susținută prin decizii controversate ale Curții Constituționale și acțiuni conexe, reprezintă o încălcare gravă a principiilor constituționale. Potrivit Articolului 1, alin. (3) din Constituție, România este un stat democratic, bazat pe suveranitatea poporului. Anularea votului popular, fără temei juridic solid, încalcă direct acest principiu, afectând drepturile fundamentale prevăzute la Articolele 36 și 37, care garantează dreptul de a vota și de a fi ales.
Acțiunile recente contravin și normelor internaționale, inclusiv Protocolului 1, Articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează alegeri libere și corecte, și Articolului 25 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, ce protejează participarea cetățenilor la viața politică. Deciziile care subminează aceste drepturi nu doar că încalcă legislația națională, ci și angajamentele internaționale asumate de România.
Codul Penal califică astfel de acțiuni drept infracțiuni grave împotriva ordinii constituționale. Articolul 397 sancționează actele care subminează democrația cu pedepse de la 10 la 20 de ani de închisoare. De asemenea, implicarea unor funcționari publici în manipularea procesului electoral poate fi încadrată ca abuz în serviciu (Art. 298), în timp ce organizarea și coordonarea acestor acțiuni pot constitui grup infracțional organizat (Art. 367).
Responsabilitatea investigării acestor fapte revine Parchetului General, care are competența de a cerceta infracțiuni ce afectează ordinea constituțională. DNA poate interveni în cazuri de corupție sau utilizare abuzivă a funcției publice, iar DIICOT poate ancheta existența unei structuri infracționale organizate.
Anularea alegerilor și intimidarea candidaților, prin presiuni și manipulări, reprezintă un atac concertat asupra democrației. Este esențial ca aceste abuzuri să fie investigate rapid și sancționate conform legii, iar instituțiile statului să ia măsuri pentru a restabili ordinea constituțională și încrederea cetățenilor în procesul democratic.
Cetățenii trebuie să își apere drepturile prin proteste pașnice, sesizări oficiale și sprijinirea organizațiilor civice care luptă împotriva acestor abuzuri. Democrația românească nu poate supraviețui decât prin acțiuni ferme împotriva celor care o subminează.
