România riscă să devină principalul perdant al noilor angajamente asumate în cadrul NATO. Decizia ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare, luată la summitul de la Haga din 2025, se dovedește deosebit de împovărătoare pentru țările cu venituri bugetare reduse – iar România este printre cele mai expuse.
Cu o colectare fiscală de doar 34% din PIB, țara noastră ar trebui să redirecționeze aproape 15% din bugetul total pentru a îndeplini acest obiectiv. Asta înseamnă că sumele alocate apărării ar depăși fondurile pentru educație și ar deveni, practic, una dintre cele mai mari cheltuieli ale statului.
În timp ce economiile vest-europene pot absorbi mai ușor impactul – Franța, de exemplu, va aloca sub 10% din buget datorită unui sistem fiscal solid – România, alături de Bulgaria și Lituania, va suporta o presiune disproporționată.
Iar momentul nu putea fi mai prost ales: România are deja cel mai mare deficit bugetar din UE, estimat la aproape 9% în 2024. Continuarea împrumuturilor nu mai este o opțiune realistă, iar apărarea consumă deja 5% din veniturile statului – un nivel greu de susținut în condițiile actuale.
Fără o reformă fiscală majoră, care să crească veniturile prin reducerea evaziunii și eficientizarea colectării, România riscă să fie nevoită să taie masiv din alte domenii esențiale. Conform unei analize realizate de Monitorul Social, țara noastră s-ar putea confrunta cu o situație absurdă: să investească mai mult în armament decât în școli, spitale sau cercetare.
În loc să sprijine dezvoltarea pe termen lung, statul va fi nevoit să prioritizeze tancuri și avioane, în detrimentul educației și infrastructurii. Iar într-o economie deja fragilă, acest dezechilibru riscă să adâncească decalajele și să afecteze viitorul întregii societăți.
Pe scurt, fără măsuri urgente de reformare fiscală, România ar putea deveni exemplul nefericit al unei țări care, în goana după respectarea angajamentelor internaționale, își subminează propriul viitor.
