Deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu: „Eminescu nu a murit. Trăiește în fiecare român care nu-și vinde conștiința”

Astăzi se împlinesc 136 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, poetul național al românilor, dar, în cuvintele deputatului AUR Cristina-Emanuela Dascălu, „Eminescu nu este un poet îngropat în istorie, ci conștiința nemuritoare a neamului românesc”.

Într-un mesaj de profundă vibrație națională, parlamentarul AUR evocă nu doar opera, ci și gândirea vizionară a lui Eminescu, considerându-l „vocea care încă ne strigă din adâncul veacurilor și ne cheamă la trezire”.

„Eminescu nu este doar al nostru – el este noi înșine! Este sângele din venele noastre, gândul cel mai curat din mintea noastră, speranța cea mai înaltă din inimile noastre”, a transmis deputata.

O oglindă profetică a României contemporane

Cristina-Emanuela Dascălu subliniază faptul că versurile eminesciene, deși scrise în secolul XIX, sunt o radiografie dureroasă și fidelă a realităților actuale: exodul românilor, pierderea identității, colonizarea economică și degradarea valorilor naționale.

„Când Eminescu scria «Vor plânge și străinii / Pieirea de creștini», avertiza asupra depopulării țării și distrugerii sufletului românesc. Când scria despre «jidovește ’nvață pruncii», nu vorbea antisemit, ci despre transformarea României într-o colonie economică”, a precizat deputata, punând în lumină actualitatea diagnosticelor eminesciene.

Un Eminescu cenzurat, dar mai viu ca oricând

Parlamentara AUR denunță cenzura contemporană, deghizată în corectitudine politică, algoritmi de rețele sociale și presiuni sistemice:

„Metodele prin care Eminescu a fost anihilat – discreditare, izolare, etichetare – sunt aceleași și azi. Doar că sunt rafinate. Astăzi, dacă ai dreptate, trebuie să taci – altfel piere, scria Eminescu. Exact asta vedem azi în media, în justiție, în rețelele sociale”.

Globalismul ca pericol și Eminescu ca armă de apărare

În mesajul său, Cristina-Emanuela Dascălu trage un semnal de alarmă privind pericolul globalismului destructiv care „ne vrea fără rădăcini, fără patrie, fără credință”:

„Eminescu vedea venind această pierdere de identitate. Nu dorea o Românie izolată, ci una care să nu se rușineze de sine. El cerea o independență spirituală, nu doar politică. De aceea ne-a lăsat versuri care sunt cod de conduită: «Fă-ți datoria și lasă / Grija casei și a lumii».”

Chemarea la redeșteptare națională

În finalul mesajului, deputata AUR rostește un apel solemn:

„Să ne întoarcem la Eminescu, nu ca la o statuie rece, ci ca la o flacără vie! Să-l chemăm din mormânt nu cu bocete, ci cu fapte! Să-i auzim cornul conștiinței și să răspundem: O dată – să ne adunăm fiii risipiți. De două ori – să ne apărăm natura și tradiția. De trei ori – să ne scuturăm de toți cei care ne subjugă economic și ideologic.”

Deputata a încheiat mesajul cu versurile pline de forță ale lui Marin Sorescu și Grigore Vieru, reafirmând credința că „Eminescu nu a existat – ci a fost numele dat unei întregi conștiințe naționale”.

„Trăiască Eminescu cel pururi viu, trăiască România conștientă de sine! Eminescu nu este trecutul – el este salvarea viitorului!”