Deși economia României continuă să înregistreze ritmuri de creștere pozitive, nivelul de trai al populației rămâne printre cele mai scăzute din Europa. Două clasamente internaționale recente – realizate de Stars Insider și World Population Review – confirmă realitatea: decalajul față de Vestul Europei nu doar că persistă, ci se adâncește în unele privințe.
România ocupă în continuare locul 13 în Europa în topul celor mai sărace țări, conform Stars Insider, și locul 11, potrivit World Population Review. Cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 21.000 de dolari, România se află la mare distanță de țări ca Luxemburg sau Germania, unde veniturile individuale sunt de șase-șapte ori mai mari.
În ciuda unui aparent progres economic, realitatea din teren rămâne dură: salarii mici, costuri de trai tot mai mari, infrastructură deficitară și o administrație publică greoaie. În plus, calitatea serviciilor publice, în special în educație și sănătate, este adesea sub standardele europene.
Problemele sistemice blochează dezvoltarea
Analiștii economici indică mai mulți factori care stau la baza acestor discrepanțe: lipsa unor investiții consistente în infrastructură și inovație, productivitatea redusă în multe sectoare-cheie, un sistem educațional neadaptat la cerințele actuale ale pieței muncii și absența unei strategii economice pe termen lung.
La toate acestea se adaugă corupția endemică, birocrația sufocantă și instabilitatea politică, factori care descurajează investitorii și împing tinerii să plece din țară. România continuă să piardă forță de muncă calificată, în timp ce zonele rurale rămân în mare parte în afara dezvoltării economice.
Între promisiuni și realitate
România a depășit unele state din afara Uniunii Europene, precum Serbia sau Muntenegru, dar rămâne în urma altor foste țări comuniste care au adoptat mai rapid și mai eficient reformele – Polonia, Ungaria sau Croația.
Deși politicienii vorbesc tot mai des despre „modernizare” și „creștere sustenabilă”, românii resimt prea puțin aceste progrese în viața de zi cu zi. Creșterile din statisticile macroeconomice nu se reflectă în nivelul de trai. România crește pe hârtie, dar realitatea rămâne una a disparităților sociale, a veniturilor insuficiente și a unui trai dificil pentru milioane de cetățeni.
O țară prinsă între potențial și stagnare
România rămâne, astfel, într-o tranziție perpetuă, oscilând între potențialul de dezvoltare și lipsa de viziune a clasei politice. În loc să se apropie de standardele europene, multe regiuni ale țării par mai aproape de condițiile de viață din urmă cu 20 de ani.
România are resurse, dar îi lipsește direcția. Are oameni competenți, dar îi pierde. Are potențial, dar nu are voință politică reală.
