Grindeanu recunoaște că reforma fiscală a fost înghețată intenționat: „Am pus-o pe hold din motive electorale”. Politicienii calculează voturi, nu soluții
Românii suportă zilnic creșteri de taxe, inflație galopantă și o administrație publică anchilozată, în timp ce marile reforme fiscale promise în fața Comisiei Europene sunt ținute în sertar – cu bună știință și la înțelegere între partide. Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD, a spus-o cu subiect și predicat: reforma fiscală a fost blocată deliberat pentru că… au fost alegeri.
Este, poate, una dintre cele mai sincere și totodată cinice declarații făcute de un lider politic în ultimii ani. Într-un moment de „transparență”, Grindeanu a recunoscut că interesele electorale au cântărit mai mult decât interesele economice ale țării.
„A fost o înțelegere în coaliție ca timp de un an să nu atingem măsurile fiscale sensibile, pentru că suntem într-o perioadă electorală. Asta e realitatea. Cine spune altceva, nu spune adevărul”, a declarat Grindeanu, fără ezitare.
Reforma promisă – abandonată la comun
Ce înseamnă, în termeni simpli, această „înțelegere”? Înseamnă că partidele aflate la guvernare au preferat să nu-și supere electoratul cu reforme dureroase, chiar dacă acele reforme sunt cerute expres de Uniunea Europeană și esențiale pentru stabilitatea fiscală a țării. În loc să-și asume responsabilitatea și să construiască o administrație funcțională, coaliția a ales să pună totul „pe hold” și să lase economia să se descurce singură.
Inflația, povara fiscală crescută pe spatele contribuabilului, un ANAF blocat în trecut, evaziunea fiscală înfloritoare – toate acestea sunt simptomele unei guvernări care a preferat populismul în locul reformei.
ANAF, țapul ispășitor preferat
Pentru a acoperi eșecul, Grindeanu aruncă în stânga și în dreapta cu declarații despre „digitalizarea ANAF” și „reorganizare urgentă”. Însă nimic concret nu se întâmplă. De ani de zile, ANAF este o instituție decuplată de la realitățile economice ale secolului XXI, iar singurele „măsuri” vin în conferințe de presă sau postări pe rețele sociale.
„Cine nu își face treaba trebuie să plece. Nu există nuanțe aici”, afirmă Grindeanu, fără a preciza de ce, până acum, nu a plecat nimeni și nici nu s-a schimbat nimic.
Despre bugetari și „evaluări în așteptare”
Întrebat despre reducerea aparatului bugetar, liderul PSD continuă dansul pe sârmă: se opune tăierilor „fără evaluare”, dar nu propune o alternativă clară. Doar vorbe, principii, promisiuni de legi „în lucru” și trimiteri vagi la un proiect susținut de Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. „Poate e nevoie de 30%, nu doar 10%… dar nu așa, din pix”, a spus Grindeanu.
Această „pauză electorală” a clasei politice costă scump. România are un deficit bugetar care scapă de sub control, un aparat bugetar supradimensionat și ineficient, și o clasă de mijloc sufocată de taxe. Iar în timp ce politicienii calculează procente, cetățenii calculează bonuri fiscale și dobânzi la credite.
