Cristina-Emanuela Dascălu (AUR): Europa, în fața unui test strategic major. Washingtonul cere preluarea capacităților NATO până în 2027
Statele Unite au transmis un mesaj ferm aliaților europeni: până în anul 2027, Europa ar trebui să preia cea mai mare parte a capacităților convenționale de apărare ale NATO, de la sisteme de informații, supraveghere și recunoaștere, până la capabilități avansate de rachete și infrastructură militară. Semnalul, considerat fără precedent de numeroși oficiali europeni, a fost transmis în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între reprezentanți ai Pentagonului și delegații statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice.
Potrivit deputatului AUR Cristina-Emanuela Dascălu, solicitarea americană vine într-un moment de maximă tensiune geopolitică și este percepută, la nivel european, drept extrem de ambițioasă, dacă nu chiar nerealistă. Limitările industriale, constrângerile bugetare și dificultățile logistice ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Europei de a substitui, într-un interval atât de scurt, rolul jucat de Statele Unite în arhitectura de securitate a NATO.
Surse apropiate discuțiilor afirmă că oficialii americani au transmis un avertisment dur: în lipsa unor progrese concrete până în 2027, Washingtonul ar putea lua în calcul reducerea implicării în anumite mecanisme de coordonare ale apărării NATO. O asemenea decizie ar marca o schimbare istorică în postura Statelor Unite, membru fondator al alianței și principal pilon al apărării colective europene timp de decenii.
„Reacția capitalelor europene a fost una de îngrijorare. Deși cheltuielile pentru apărare au crescut semnificativ după declanșarea conflictului din Ucraina, oficialii recunosc că industria militară europeană nu are, cel puțin pe termen scurt, capacitatea de a produce suficient și suficient de rapid pentru a înlocui infrastructura și tehnologia americană. Capacități esențiale, precum sistemele avansate de informații și supraveghere, rămân dificil de replicat, iar echipamentele militare de ultimă generație fabricate în SUA au termene de livrare de ordinul anilor”, a subliniat deputatul AUR.
Cu toate acestea, poziția Washingtonului rămâne consecventă: Europa trebuie să își asume o responsabilitate mult mai mare pentru propria securitate. Această linie de discurs a fost susținută constant de mai multe administrații americane, inclusiv de cea condusă de Donald Trump. În paralel, Uniunea Europeană și-a fixat obiectivul de a deveni capabilă să se apere autonom până în 2030, însă numeroși experți avertizează că și acest termen ar putea fi dificil de respectat.
În acest context, inițiativa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a elabora și implementa o strategie europeană de securitate este văzută drept un prim semnal că statele Uniunii încep să conștientizeze modificarea profundă a balanței geopolitice și necesitatea adaptării la noua realitate strategică.
În paralel, administrația Trump a alternat între presiuni ferme asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere privind creșterea bugetelor militare. Cererea ca statele membre să aloce până la 5% din PIB pentru apărare alimentează însă temeri serioase în Europa privind o posibilă retragere graduală a Statelor Unite din structurile-cheie ale NATO. Aceste îngrijorări sunt amplificate de contextul sensibil al negocierilor dintre Washington și Moscova privind războiul din Ucraina.
„În următorii ani, relația transatlantică va fi supusă unui test decisiv. Capacitatea Europei de a răspunde cerințelor americane nu va defini doar viitorul NATO, ci și echilibrul de securitate al continentului, într-o lume în care status quo-ul internațional este în plină reajustare, iar scena globală devine tot mai instabilă”, a concluzionat deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu.
