Rusia a evitat până acum un dezastru economic în urma sancţiunilor vestului. În timp ce unii cred că Moscova va falimenta în doi ani, alţii susţin că ţara se menţine pe o poziţie de forţă.
Sistemul bancar din Rusia şi-a revenit după sancţiunile impuse de occident
Se credea că economia Rusiei va intra în colaps după ce ţările vestice au instituit sancţiuni fără precedent la adresa Moscovei, din pricina războiului din Ucraina. Dar săptămâna aceasta oficiul rus de statistică, Rosstat, a informat că Produsul Intern Brut (PIB) al ţării s-a diminuat în primele şase luni ale acestui an cu doar 0,4 la sută, relatează DW.
Investiţiile de capital sunt la un nivel ridicat, rubla s-a întărit notabil iar inflaţia, care se făcuse simţită la începutul războiului, a început să dea înapoi, potrivit datelor oficiale. Săptămâna aceasta, un înalt reprezentant al guvernului rus a estimat că PIB-ul pentru întregul an se va diminua cu doar trei la sută, şi nu cu o treime. Deci, ce se întâmplă cu adevărat?
Aşa cum era de aşteptat, încasările obţinute în urma vânzărilor de gaze şi petrol, mai ales către Uniunea Europeană, continuă să susţină finanţele ţării, în ciuda faptului că Germania şi Italia îşi reduc dependenţa de energia din Rusia. Gigantul energetic Gazprom, controlat de stat, tocmai a anunţat că a obţinut un profit-record în primul semestru al anului, în valoare de 2,5 trilioane de ruble (41,41 miliarde de euro), ceea ce a făcut ca preţul acţiunilor sale să crească cu 30 la sută.
„Chiar dacă performanţa economiei ruse este mai slabă decât în urmă cu şase luni, nu este îndeajuns pentru a-l împiedica pe [preşedintele Rusiei, Vladimir] Putin să finanţeze războiul”, a declarat pentru DW Maxim Mironov, profesor de Finanţe la IE Business School din Madrid.
Fără îndoială, sancţiunile vestice au început să doară. Luna trecută, un studiu publicat de Universitatea Yale arată că importurile Rusiei au intrat în colaps şi fabricile se luptă să procure componente, inclusiv semiconductori şi alte subansamble de înaltă tehnologie.
Poziţia Rusiei de exportator de materii prime s-a erodat ireversibil, se mai arată în studiu, de vreme ce Moscova a fost silită să vândă mai mult din gazele şi petrolul său în Asia, la preţuri scăzute. Aproape o mie de firme din vest s-au retras din Rusia sau şi-au redus activitatea, provocând disfuncţionalităţi şi concedieri în masă.
Aproape o mie de firme străine s-au retras din Rusia
Colaps economic în ‘doi ani’
Unul din co-autorii studiului, profesorul de Management Jeffrey Sonnenfeld, a declarat recent pentru Britain’s Times Radio că economia Rusiei „va putea supravieţui doar cu enorme greutăţi vreme de aproximativ doi ani”, atât timp cât vestul îşi menţine ferm sancţiunile. Alţi experţi consideră că este nevoie de mult mai mult timp pentru a pune la pământ economia Rusiei.
„Pe termen lung, Rusia nu va mai fi decât o benzinărie pentru China…dar eu nu sunt de acord cu teza că economia ei va intra în colaps în doi ani”, a declarat pentru DW Rolf J. Langhammer, expert german în materie de comerţ şi fost vicepreşedinte al Institutului pentru Economie Globală de la Kiel (IfW-Kiel). El subliniază că Rusia şi-a umplut în ultimii ani vistieria de război şi notează că experţi internaţionali în materie de finanţe consideră ţara bine pregătită pentru orice decuplare economică de vest.
„Fondul Monetar Internaţional (FMI) a scris anul trecut că Rusia a pus deoparte bani peşini începând din 2014, de la debutul conflictului din estul Ucrainei şi anexarea Crimeei, şi a fost pregătită pentru un război de uzură”, a adăugat el.
Langhammer aminteşte că Germania a plătit Rusiei 20 de miliarde de euro în prima jumătate a acestui an pentru importurile sale de energie, cu 50 la sută mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Chiar dacă volumul este în scădere, noi tot le vom plăti 3 miliarde de euro în fiecare lună, ca urmare a scumpirii energei”, a subliniat el. Aceasta înseamnă 15 miliarde de euro la fiecare şase luni.
Dar în ciuda evoluţiei economice peste aşteptări, Kremlinul a stopat publicarea datelor economice imediat după pătrunderea tancurilor ruseşti în Ucraina.
Putin îşi cheltuie rezervele
Cercetătorii de la Yale au notat că Putin a cheltuit masiv din rezerva sa valutară, în valoare de 600 de miliarde de dolari, în primele luni ale războiului. Ei susţin că 80 de miliarde au fost deja cheltuite, în vreme ce cealaltă jumătate a fost îngheţată de ţările din vest.
Alexander Mihailov, profesor asociat de Economie la Universitatea Reading din Marea Britanie, crede că Putin va rămâne fără posibilităţi de finanţare a războiului doar dacă vestul îşi reduce la zero dependenţa de energie din Rusia, ceea ce va necesita cel puţin 2-3 ani.
Dacă opţiunile lui Putin devin limitate, Rusia va începe efectiv să tipărească bani pentru a acoperi costurile militare uriaşe, ceea ce în opinia lui Mihailov ar fi „o nebunie”, fiindcă ar produce „o uriaşă depreciere a rublei, hiperinflaţie şi tensiuni sociale”.
Dar Mironov aminteşte în context că ruşii au trecut prin multe greutăţi în timpul comunismului şi după destrămarea URSS şi de aceea posibilitatea alungării de la putere a regimului Putin, sub presiunile maselor, nu trebuie supraestimată.
„În vest există o inflaţie de 10 la sută şi oamenii sunt speriaţi, cerând politicienilor să facă ceva. Societatea rusă nu funcţionează aşa. Şi dacă standardul de viaţă scade cu 20-30 la sută, Putin nu riscă împotriviri majore.”
Sancţiunile secundare l-ar izola şi mai mult pe Putin
Numeroase ţări din Asia, America Latină şi Africa nu au impus sancţiuni Rusiei. Unele dintre ele chiar profită de retragerea vestului. Relatări din această săptămână sugerează că Beijingul revinde pe tăcute surplusul său de gaze lichefiate unor ţări europene.
Principalii importatori de petrol din Rusia, la 100 de zile de la debutul invaziei ruse în Ucraina
Există acum presiuni crescânde la adresa vestului să impună aşa-numite sancţiuni secundare ţărilor care continuă să facă afaceri cu Rusia, materializate prin excluderea acestora din sistemul financiar internaţional. Metoda a fost folosită cu mare succes de Washington împotriva ţărilor terţe pentru a limita exportul de petrol al Iranului şi a tempera ambiţiile nucleare ale ţării.
„China este principala ţară care ignoră sancţiunile vestului, alături de Turcia şi India”, a declarat pentru DW Langhammer. „În cazul în care chinezii nu-l vor mai sprijini pe Putin [ca rezultat al sancţiunilor secundare] eficienţa sancţiunilor ar spori semnificativ.”
Administraţia SUA a declarat că sancţiunile secundare sunt o opţiune, dar experţii reclamă răbdare fiindcă dacă ar fi introduse acum ar majora cererea pentru petrol şi gaze, cu scumpiri pe măsură.
