Politică

Cât a costat sprijinul României pentru Ucraina: 1,5 miliarde de euro în trei ani. Deficitul bugetar are alte cauze

Între februarie 2022 și iunie 2025, România a alocat aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, sub forma ajutoarelor financiare, militare și umanitare, potrivit unei analize realizate de Consiliul Fiscal pe baza datelor europene și internaționale.

Raportul, transmis Parlamentului European la solicitarea europarlamentarului Gheorghe Piperea (AUR) și semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arată că aceste cheltuieli reprezintă circa 0,2% din PIB în medie pe an.

Totuși, documentul subliniază că deficitul bugetar ridicat nu este cauzat de ajutoarele acordate Ucrainei, ci de decizii interne privind politica fiscal-bugetară, programarea deficitară a cheltuielilor și nivelul scăzut al colectării fiscale.

O parte din sprijinul oferit Ucrainei a fost acoperit de UE

Consiliul Fiscal mai precizează că o parte semnificativă a sprijinului acordat Ucrainei a fost finanțată prin fonduri europene, iar efectele economice ale războiului trebuie diferențiate de efectele ajutorului direct. Impactul conflictului s-a resimțit în inflație, criza energetică, dezechilibre comerciale, presiuni bugetare și investiționale.

Cheltuielile de apărare – în creștere, dar stabilite anterior

Potrivit datelor oficiale NATO și Eurostat, cheltuielile de apărare ale României au evoluat astfel:

  • 2,0% din PIB în 2020
  • 1,85% în 2021
  • 1,75% în 2022
  • 1,6% în 2023
  • 2,3% în 2024

Personalul și echipamentele reprezintă împreună aproape 80% din cheltuielile de apărare între 2020 și 2024.

Deficitul bugetar, o problemă veche și agravată

România se află în procedura de deficit excesiv încă din aprilie 2020, cu un istoric de dezechilibre fiscale:

  • 2019: 4,3% din PIB
  • 2020: 9,2% (pandemie)
  • 2021: 7,1%
  • 2022: 6,4%
  • 2023: 6,6%
  • 2024: 9,3% (cel mai mare din UE)

Creșterea abruptă a deficitului în 2024, cu +2,7 puncte procentuale, a fost cauzată de:

  • Majorări salariale în sectorul public (+1,1 pp din PIB)
  • Recalcularea și indexarea pensiilor (+1,1 pp din PIB)
  • Subvenții și compensări în sectorul energetic

Deși veniturile bugetare au crescut ușor (+0,2 pp din PIB), cheltuielile au avansat cu +2,9 pp, accentuând dezechilibrul.

Related Articles

Back to top button