AUR vrea să salveze cărbunele: inițiativă în Parlament pentru a amâna închiderea centralelor cerută de Bruxelles

Partidul AUR lansează un nou demers în Parlament pentru a opri închiderea centralelor pe cărbune, prevăzută în calendarul agreat de România cu Uniunea Europeană. Senatorul Petrițor Peiu a anunțat că formațiunea depune o inițiativă legislativă prin care cere prelungirea termenelor de funcționare pentru unitățile pe cărbune de la Ișalnița și Turceni, avertizând că oprirea acestora va aduce un colaps în sistemul energetic național.

„Avem o lege impusă în urma unui acord cu Comisia Europeană care prevede, începând cu 1 ianuarie 2026, închiderea tuturor carierelor de lignit și a capacităților pe bază de cărbune. Nimic nu e pregătit să le înlocuiască. Dacă nu acționăm acum, vom intra în 2026 cu un deficit major de energie”, a declarat Peiu într-o conferință de presă.

Pericol de dublare a facturilor la energie

Potrivit AUR, închiderea capacităților pe cărbune va scoate din sistem aproape 1.000 MW de energie netă. Lipsa unor alternative viabile ar putea duce la o explozie a prețurilor, în special în sezonul rece.

„Vom avea o creștere de tarif între 50 și 100%, iar în lunile de iarnă, în special în februarie, s-ar putea ajunge chiar la raționalizări. Dispecerul Energetic Național ar putea fi nevoit să întrerupă temporar curentul unor consumatori”, a avertizat senatorul.

Soluția propusă de AUR: mai mult timp pentru tranziție

Pentru a evita un colaps energetic și economic, AUR propune extinderea perioadei de funcționare a centralelor pe cărbune, în paralel cu accelerarea construcției centralelor pe gaz de la Ișalnița și Turceni.

„Cerem o perioadă de tranziție realistă. Guvernul actual nu a făcut niciun demers concret pentru a înlocui capacitățile pe cărbune cu altele funcționale. Noi oferim o soluție legislativă care să permită României să respire până ce infrastructura energetică alternativă este pregătită”, a explicat Petrițor Peiu.

Gaze naturale nefolosite: România exportă pentru că nu are ce face cu ele

Tot în cadrul conferinței, senatorul AUR a criticat lipsa de viziune a guvernelor succesive în ceea ce privește gazele naturale din Marea Neagră. Deși România extrage deja un miliard de metri cubi anual, aproape tot volumul este exportat.

„Exportăm pentru că nu avem infrastructură în care să valorificăm gazul: nici petrochimie, nici centrale energetice noi. Iar în câțiva ani, odată cu pornirea exploatării Neptun Deep, vor veni încă 4 miliarde de metri cubi anual, pe care nu vom ști ce să facem”, a adăugat Peiu.

Context: România, între presiunile UE și realitatea din teren

Legea care impune renunțarea la cărbune până în 2026 a fost adoptată în contextul angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca parte a tranziției energetice cerute de Bruxelles. Totuși, lipsa investițiilor în capacități alternative riscă să lase România vulnerabilă exact în momentul în care cererea de energie atinge maxime istorice.