Au trecut zeci ani de la Colectiv. Nici astăzi nu avem spitale pentru marii arși. Securitatea la incendiu, un moft

S-au împlinit zece ani de la cea mai dureroasă tragedie care a lovit România după Revoluția din 1989. Șaizeci și cinci de tineri și-au pierdut viața în incendiul din clubul Colectiv — o catastrofă care a dezvăluit, în cel mai brutal mod, fisurile profunde ale unei societăți marcate de corupție, nepăsare și minciună instituționalizată.

A fost momentul în care s-a văzut limpede cât de adânc sunt înrădăcinate corupția, promisiunile goale ale politicienilor, bâlbele unui sistem de justiție șubred, un sistem medical suferind și lipsa respectului față de lege.

„Nu s-a schimbat nimic de atunci” — o frază care s-a transformat, de-a lungul anilor, într-un refren amar, rostit an de an, din 2015 și până astăzi.

Platforma ȘtirileProTV.ro propune o sinteză amplă, în trei părți, structurată pe teme esențiale, care radiografiază evoluția societății românești în deceniul scurs de la 30 octombrie 2015 — ziua în care zeci de mii de oameni au umplut străzile cerând „Corupția ucide” și „Vrem spitale, nu catedrale”.

Analiza urmărește, în paralel, realitatea de atunci și situația actuală: ce s-a întâmplat, ce s-a promis și ce s-a realizat, folosind date oficiale, declarații și cifre oferite de instituțiile și persoanele implicate.

Prima temă majoră privește mediul politic — partidele, liderii și promisiunile celor care ar fi trebuit să reprezinte interesele cetățenilor și să repare sistemul.

În 2015, presiunea străzii a forțat un guvern să demisioneze. Doar un an mai târziu, același partid care condusese acel executiv a câștigat detașat alegerile parlamentare, revenind în fruntea instituției ce ar fi trebuit, prin lege, să îndrepte greșelile care au dus la tragedia din Colectiv. Iar, paradoxal, premierul „dărâmat de stradă” atunci, avea să revină zece ani mai târziu, câștigând peste 1,2 milioane de voturi la alegerile prezidențiale.

A doua temă este cea a Justiției — cine a fost anchetat, cine a fost acuzat, cine a fost condamnat și cine, în cele din urmă, a răspuns în fața legii pentru drama Colectiv.

Privind în urmă, bilanțul sistemului judiciar este departe de a satisface așteptările celor care, în 2015, strigau în stradă pentru adevăr și dreptate.

La zece ani distanță, mulți dintre cei care dețineau funcții-cheie atunci și aveau o responsabilitate directă sau indirectă în acest caz continuă să ocupe poziții importante în statul român.

Cea de-a treia temă abordează cadrul legal privind securitatea la incendiu — un domeniu care, la fel ca acum un deceniu, pare tratat drept un „moft”. În paralel, sistemul de sănătate rămâne în aceeași stare critică: spitale infectate, lipsă de condiții, lipsă de responsabilitate. Problemele care ar fi trebuit să fie rezolvate de miniștrii sănătății s-au adâncit, iar promisiunile de reformă au rămas, încă o dată, doar vorbe.

Cum au mințit politicienii despre spitalele pentru arși. Fost premier: „Au fost promise la un moment dat şi 8 spitale”

După data de 30 octombrie 2015, când miniștrii sănătății, dar și alți oficiali ai statului „au descoperit cu uimire” că România nu are spitale pentru marii arși, a fost declanșat un adevărat concurs de declarații politice în care erau anunțate constant construcții de spitale de specialitate.

Chiar fostul premier Nicolae Ciucă a recunoscut că ”au fost promise la un moment dat şi 8 spitale”.

Nicolae Ciucă, prim-ministru (12 mai 2022): ”Până în acest moment, este cât se poate de uşor de realizat că nu am făcut paşi importanţi către acest obiectiv de realizare a spitalelor. Au fost promise la un moment dat şi 8 spitale, de la 8 au rămas 3”.

13 miniștri și interimari au fost la conducerea Ministerului Sănătății după incendiul din clubul Colectiv. De asemenea, 13 premieri a avut România după demisia lui Victor Ponta. Aproape toți acești politicieni au promis centre speciale pentru tratarea marilor arși.

În realitate, construcția celor 3 mari centre de arși a început abia în 2023, după cum precizează un comunicat al Ministerului Sănătății.

Iată doar câteva dintre aceste promisiuni:

Dacian Cioloș, prim-ministru (25 noiembrie 2015): ”Dincolo de acest caz de la Colectiv, am discutat cu domnul ministrul al sănătății, Ministerul Sănătăţii pregăteşte pentru anul viitor un program pentru arşi, pentru a putea acționa în mod specific atunci când e cazul în astfel de situații. (…) 

Nu au dotări și sunt chiar spitale care trebuie construite. Am spus celor de la Ministerul Sănătății că eu sunt dispus să analizez cu doamna ministru Răducu de la Fondurile Europene și să facem linii prioritare de investiții pentru spitale și pentru dotări, în măsura în care și ministerul se pregătește cu proiecte și putem să le demarăm cât mai repede.”

Dacian Cioloș, prim-ministru (09 decembrie 2015): ”Un al doilea obiectiv prioritar este sănătatea. Aici principiul este acela de a duce la îmbunătăţirea serviciilor medicale cu câteva ţinte, am anunţat deja un program naţional pentru arşi care vizează investiţii în patru centre de arşi la Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti.”

(…)

Cum spuneam, am învăţat din tragicul eveniment şi ne propunem ca în pachetul de acţiuni prioritare care să ştiţi că a ajutat foarte mult, şi aici mă refer la programul, de exemplu, de terapie intensivă care consider că este un succes alături de alte acţiuni prioritare, ne propunem să lansăm programul naţional pentru arşi în acest an care va avea o pondere de aproximativ 10% din totalul alocărilor pentru programele de sănătate. Sigur, sunt şi fonduri extrabugetare. Aceste efort va fi dublat de un acord cu Banca Mondială prin care vom construi patru centre de arşi, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Bucureşti. Menţioneaz că în momentul în care, şi acum anticipez un pic, spitalele regionale vor prinde contur, şi Clujul, şi Craiova vor avea astfel de centre.”

Inquam Photos / Octav Ganea

Florian Bodog, ministrul Sănătății (16 octombrie 2017): ”Spitalul de Arși, la momentul de față, este redeschis. Ceea ce facem în momentul de față este faptul că lucrăm la studiile de fezabilitate pentru centrele noi de arși. În București vor fi două centre: unul la Spitalul Grigore Alexandrescu și unul la Spitalul Bagdasar iar în țară: Timișoara, Târgu Mureș și Iași. Situația Iașiului este puțin mai avantajată față de celelalte, la fel cum este, parțial, situația și în Timișoara.”

Sorina Pintea, ministru al Sănătății (1 noiembrie 2018): ”Centrele din Iaşi şi Timişoara vor fi dotate până în martie anul viitor, când licitaţia se va termina. Să sperăm că nu o să contestaţii, pentru că sportul contestaţiilor ne-a ţinut pe loc în foarte multe cazuri, inclusiv în povestea cu SF, dar nu vreau să detaliez acum. Celelalte patru centre vor fi construite, zic eu, un termen realist, după 2020, la Târgu Mureş, în Bucureşti sunt două, avem la Bagdasar Arseni, G. Alexandrescu şi la Timişoara.”.

Inquam Photos / Octav Ganea

Reporter: Domnule premier, ce s-a schimbat în spitalele din România care tratează marii arşi în ultimii cinci ani? Dacă ne gândim de la tragedia de la Colectiv …

Ludovic Orban (15 noiembrie 2020): ”Sunt proiecte de investiţii în curs. Ele au stagnat o bună perioadă, ele se derulează, le tratăm cu maximă atenție, indiferent de forma de finanțare. Pot să vă spun că există astăzi locuri de tratare pentru mari arşi în spitale şi în București și în Timișoara.”

Inquam Photos / Octav Ganea

Florin Cîțu, prim-ministru (17 iulie 2021): ”Ca urmare a solicitării mele, Ministerul Sănătății a prezentat în ședința de Guvern un raport cu privire la capacitatea statului român de a îngriji marii arşi. Se vor construi trei centre de mari arşi la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program al Băncii Mondiale.”

Ioana Mihăilă, ministru al Sănătății (24 iunie 2021): ”În acest moment, la nivelul Ministerului Sănătății sunt în desfășurare trei proiecte pentru construirea a trei centre de arși, proiecte care sunt finanțate prin Banca Mondială. Unul din centrele de arși aflat în desfășurare este la Timișoara, al doilea la Târgu Mureș, al treilea la București. Aceste centre de arși sunt proiectate așa încât să fie în concordanță cu normele europene care reglementează circuitele și condițiile de funcționare a acelor centre de arși și care duc la reducerea la minim a riscurilor pentru pacienții cu arsuri.”

Alexandru Rafila, ministru al Sănătății (august 2023): „Alte 20 de paturi pentru mari arși vor fi disponibile în circa doi ani.”

”Sunt proiecte care existau de foarte mulţi ani, le-am găsit blocate la Ministerul Sănătăţii. Marii deontologi care ne pigmentează viaţa de zi cu zi, când au fost la Ministerul Sănătăţii, nu au făcut absolut nimic pentru aceste proiecte. Mi se pare lipsă de moralitate continuată.

Trebuie să înţelegem că lucrurile acestea nu pot fi folosite ca şi trambulină politică, dimpotrivă, cred că trebuie solidaritate şi competenţă. Se contruiesc aceste centre, avem doi ani în faţă în care le vom construi şi pacienţii din România vor avea 20 de paturi suplimentare pentru Marii Arşi”, a adăugat Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila, ministru al Sănătății (1 noiembrie 2023), despre centrele pentru marii arși: ”Lucrările se desfăşoară accelerat la Timişoara, unde deja de câteva luni se construieşte. A început să se construiască şi la spitalul Grigore Alexandrescu, unde va fi un centru de mari arşi pentru copii, şi încă unul la Târgu Mureş – vom semna contractul în cursul acestui an, iar finalizarea lor va fi în prima parte a anului 2025. Probabil că vor fi primele mari investiţii în sănătate care vor fi gata în prima jumătate a anului 2025, alături de alte multe investiţii care se fac, de mai mică anvergură, poate mai puţin vizibile, dar totuşi foarte importante.”

Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete – 18 octombrie 2025:

”O parte importantă a dialogului a vizat proiectele deja derulate împreună cu Banca Mondială, printre care:

• Centrul de Arși de la Timișoara, care va fi finalizat la finalul acestui an;

• Centrul de Arși de la Târgu Mureș, programat pentru începutul anului viitor;

• Centrul pentru copii cu arsuri grave de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, care va fi finalizat anul viitor.

Totodată, am punctat necesitatea construirii unui nou Spital de Arși pentru Adulți în București, o investiție majoră pe care o pregătim în perioada următoare.”

Recent, șeful DSU din 2015, dar și zece ani mai târziu, Raed Arafat, a fost întrebat dacă nu este „ruşinos” faptul ca, la 10 ani de la Colectiv, România să nu aibă un centru pentru mari arşi. „Este foarte simplu răspunsul la această întrebare. Nu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, nu Ministerul de Interne se ocupă de centrele de arşi.”, a răspuns Arafat.

La 10 ani de la tragedia din Colectiv singura soluție cu adevărat sigură este trimiterea pacienților în străinătate.

În momentul de față, pacienții din România care au arsuri pe tot corpul sunt trimiși la tratament în străinătate.

Un caz recent a avut loc în vara acestui an, când Lavinia Vlad a fost internată cu arsuri pe 70% din suprafaţa corpului, în urma exploziei centralei de apartament din locuinţa sa, fiind dusă la Spitalul Floreasca din Bucureşti, unde a stat 53 de zile. În acest timp, a fost infectată cu mai multe bacterii, în cele din urmă fiind transportată la un spital din Belgia.

Sora sa, Alina Alexandru, şi ea pacientă în spitalul bucureştean, fiind una dintre persoanele donatoare de piele pentru Lavinia, a adus, într-o scrisoare deschisă adresată managerului unităţii sanitare, acuzaţii grave privind modul în care sunt gestionaţi marii arşi.

Femeia a vorbit despre lipsa unor măsuri elementare de igienă, cum ar fi faptul că uşile rezervelor pacienţilor critici sunt ţinute deschise sau că angajații spitalului intră în salon fără a se schimba după ce vin de afară, dar şi fără mască sanitară.

Inquam Photos / Octav Ganea

Situația reală a proiectelor de construcție a unor centre pentru marii arși (octombrie 2025):

Într-un răspuns pentru Știrile Pro TV, Ministerul Sănătății a transmis că, prin Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale (UMPBM), desfășoară proiecte de investiție pentru construirea unor centre de arși, după cum urmează:

-► Lucrare începută în iulie 2023: Interconectarea clădirilor existente şi construcţie nouă în incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brânzeu” Timişoara în vederea reorganizării circuitelor medicale pentru departamentele: Unitatea de primiri urgențe, Chirurgie, ATI şi Centru de arşi. Stadiu tehnic: 85 %

-► Lucrare începută în septembrie 2023: Construirea unui centru de arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare și conectare a Unității de primiri urgențe, ATI și Chirurgie pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu București. Stadiu tehnic: 45%.

-► Lucrare începută în martie 2024: Construirea unui centru de arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare și conectare a Unității de primiri urgențe, ATI și Chirurgie pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Stadiu tehnic: 70%.

Securitatea la incendiu în România, un „moft”

Cât privește securitatea la incendiu, aceasta ar putea fi considerată de unii un ”moft”, din moment ce unele clădiri pot funcționa și fără aviz de securitate la incendiu – iar aici nu vorbim despre ”privați” care organizează concerte sau seri de discotecă, ci despre clădiri care sunt administrate chiar de instituții ale statului, precum primării, ministere sau chiar școli.

În 2018, deci după tragedia din Colectiv, oamenii legii au decis că localurile pot funcționa și fără autorizație de securitate la incendiu dacă afișează un panou prin care îi informează pe clienți că nu sunt în siguranță.

Mai mult, în 2023, Revelionul care a fost organizat de Primăria Sectorului 3 a avut loc într-o clădire care nu are aviz de securitate la incendiu (Hala Laminor). Ironia sorții este faptul că semnalul de alarmă a fost tras chiar de către un viceprimar. Cu toate acestea, nimic nu s-a întâmplat pentru rezolvarea problemei, iar petrecerea a avut loc fără aviz.

Și, pentru ca tabloul instituțiilor publice să fie complet, în 2024, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, condus de celebrul Raed Arafat, a transmis public faptul că Ministerul Sănătăţii şi cel de Interne funcţionează în clădiri care nu au nevoie de autorizaţie de securitate la incendiu, din simplul motiv că aceste clădiri nu se supun autorizării de securitate la incendiu.

În 2025, în continuare au loc incendii la clădiri care nu au avize de securitate la incendiu.

În luna septembrie a acestui an, un incendiu puternic s-a produs la un depozit din sectorul 2 al Capitalei, pe o suprafață foarte mare, de aproximativ 7000 de metri pătrați, la care au fost trimise 26 de autospeciale de stingere. Au fost emise patru mesaje RO-Alert pentru avertizarea populaţiei din 4 sectoare. În apropierea depozitului se află și o stație de alimentare cu carburant, pentru uz propriu, așa că alerta a fost la nivel maxim. Peste 150 de pompieri au intervenit, unii chemați de acasă.

Hala nu avea aviz de securitate la incendiu.

În septembrie 2025, ISU Alba a transmis că, după ce a efectuat controale la operatori economici din județ (unități de turism, de producție și depozitare) și instituții publice (unități de învățământ, unități sanitare), a descoperit ”45 obiective care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu”.

De asemenea, pentru desfășurarea în condiții de siguranță a procesului de învățământ, în contextul începerii noului an școlar 2025-2026, au fost executate 27 controale la unități de învățământ. Printre ”principalele nereguli care au fost constatate” a fost și ”funcționarea fără obținerea autorizației de securitate la incendiu”.

Obligația obținerii avizului/ autorizației de securitate la incendiu pentru clădirile de învățământ revine ”unităților administrative teritoariale, în calitate de proprietari ai imobilelor din domeniul public local” – a mai transmis ISU – cu alte cuvinte: primăriile, adică aleșii locali.