România se află într-o criză profundă a producției locale, cu o dependență tot mai mare de importuri și o lipsă de sprijin din partea autorităților și instituțiilor financiare. Producătorii se confruntă cu falimente și închideri de fabrici, în timp ce costurile cresc și facilitățile se diminuează.
Nimeni din PSD și PNL nu susține producția locală, preferând să favorizeze importurile. An de an, România își câștigă un loc tot mai sus în topul „piețelor de desfacere” pentru jucătorii străini, dar nu reușește să avanseze în clasamentele celor mai mari producători de alimente, detergente și alte bunuri de larg consum. În condițiile în care investițiile majore sunt tot mai des înlocuite de falimente și închideri de fabrici, se crează un gol „românesc” pe rafturi și în balanța comercială.
Producătorii locali se confruntă cu o presiune enormă din toate punctele de vedere. Băncile refuză să sprijine investițiile necesare dezvoltării industriei, iar statul, în loc să ofere suport, pare să saboteze efectiv sectorul. Facilitățile acordate anterior pentru construcții, agricultură și industria alimentară au fost anulate, iar costurile au crescut semnificativ. De exemplu, costurile pentru constructori au crescut cu 12,5%, forțând producătorii să-și majoreze prețurile, ceea ce pune și mai multă presiune asupra acestora.
În această situație, România riscă să devină tot mai dependentă de importuri, în detrimentul economiei naționale și al dezvoltării industriei locale. Este crucial ca autoritățile să regândească strategiile de sprijin pentru producția autohtonă și să creeze un cadru favorabil pentru revitalizarea sectorului de producție.