Veronica Grosu (AUR), întrebare adresată premierului Ilie Bolojan: La ce dată va calcula România un coș de bunuri și servicii ca fiind pragul sărăciei și va corela salariul și pensia minimă cu acest prag?
Deputata AUR Veronica Grosu a transmis premierului Ilie Bolojan o întrebare parlamentară prin care solicită Guvernului să precizeze „la ce dată va calcula România un coș de bunuri și servicii ca fiind pragul sărăciei și va corela salariul și pensia minimă cu acest prag?”. Interpelarea vine în contextul în care, potrivit deputatei, politicile fiscale recente afectează grav nivelul de trai al populației și slăbesc economia.
Deputata arată că „Pachetele 1 și 2 de reformă propuse de Guvernul Bolojan lovesc din plin în economia României”, iar efectele s-ar vedea deja în scăderea consumului: „Consumul pe septembrie 2025 a scăzut cu 2% față de consumul pe septembrie 2024 generând noi probleme companiilor”. Ea menționează și semnalul transmis de piața muncii, amințind că „săptămâna trecută, Petrom a anunțat că dă 1.000 de oameni afară”.
Veronica Grosu subliniază că majorările de taxe sunt factorul determinant al declinului economic: „Nu trebuie să fii doctor în economie să constați că această creștere a taxelor duce la scăderea consumului și va băga economia în recesiune”. În contrast, ea invocă politica Germaniei: „Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a anunțat că nu va crește nici o taxă în Germania și că ajută populația și IMM-urile să treacă peste criza economică.”
Creșteri de taxe și înghețarea veniturilor – rețeta unui dezechilibru economic
În interpelare, deputata AUR critică ferm măsurile Guvernului: „Guvernul Bolojan a făcut exact ce nu trebuia să facă – creșterea TVA-ului și a celorlalte impozite concomitent cu înghețarea salariilor și pensiilor.”
Ea atrage atenția și asupra noii prognoze BNR: „Banca Națională a României (BNR) a revizuit în sus prognoza de inflație – de la 4,6% la 8,8% pentru anul 2025… La sfârșitul anului, probabil va depăși 9%. Politica fiscală reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum”, după cum a explicat guvernatorul Mugur Isărescu.
Totodată, Veronica Grosu avertizează că inflația nu apare în lipsa creșterii masei monetare și a politicilor fiscale necontrolate: „Inflația este rezultanta politicilor guvernanților incapabili, în special traiul pe datorie. Guvernanții de azi au grijă să paseze copiilor noștri datorii tot mai mari.”
Nevoia unui coș minim real pentru populație
În opinia Veronicăi Grosu, „un guvern responsabil gestionează economia în așa fel încât rata prețurilor bunurilor și serviciilor rămâne scăzută, stabilă și previzibilă.” Ea reamintește că nivelul de trai depinde direct de prețurile bunurilor esențiale și de ponderea lor în bugetul familiilor: „Autoritățile trebuie să identifice un ‘coș’ de bunuri și servicii achiziționate în mod obișnuit… conform anexei 1 a OUG 217 din 2000.”
Dacă veniturile cresc mai lent decât prețurile, „situația economică a populației se înrăutățește, deoarece aceasta își permite să cumpere mai puține bunuri și servicii.”
De asemenea, deputata amintește și obligațiile europene:
„Parlamentul European a adoptat în data de 14.09.2022 o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE care impune calcularea unui ‘coș de bunuri și servicii la prețuri reale’ pentru salariul minim.”
Aceasta subliniază că România a înghețat indexarea salariilor cu inflația și că același principiu trebuie aplicat și pensionarilor: „Pensionarii au și ei dreptul la un ‘coș de bunuri și servicii la prețuri reale’ ca pensie minimă.”
Veronica Grosu mai arată că Avocatul Poporului a cerut armonizarea salariului minim, însă „se impune și armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent… Această măsură trebuie extinsă și în cazul pensiei minime pentru a nu mai avea români care trăiesc sub pragul sărăciei.”
