Eșecul politicilor lui Bolojan: România rămâne la coada Europei la deficit, în ciuda promisiunilor de „reformă”

Promovate intens drept soluția salvatoare pentru bugetul de stat, politicile fiscale ale premierului Ilie Bolojan se dovedesc un eșec notabil. Departe de a aduce echilibru financiar, așa-zisele măsuri de austeritate și reformă administrativă au amplificat haosul bugetar. România continuă să fie ultimul stat din UE în materie de disciplină fiscală, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Raportul publicat marți arată că, în timp ce deficitul mediu din Uniunea Europeană s-a stabilizat la 2,9% din PIB, iar în zona euro rămâne la 2,7%, România depășește semnificativ aceste valori, consolidându-și poziția de „elev-problemă” al economiei europene.

Reformă doar în discursuri, nu și în rezultate

În ciuda discursurilor ferme despre restructurări și eficiență, modelul Bolojan nu a livrat rezultatele promise. Tăierile bugetare și reorganizările administrative au fost aplicate haotic, fără o strategie clară, iar efectul a fost invers celui dorit: veniturile nu cresc, cheltuielile scapă de sub control, iar deficitul se adâncește.

Modelul de administrație lăudat ani la rând pentru rigurozitate se dovedește acum un simulacru de reformă, folosit mai degrabă ca platformă de imagine decât ca instrument real de redresare economică.

România, tot mai aproape de sancțiuni

Analiștii economici trag un semnal de alarmă: dacă ritmul actual se menține, România riscă noi sancțiuni din partea Comisiei Europene, inclusiv limitarea accesului la fonduri europene și creșterea costurilor de finanțare externă. Credibilitatea statului este serios afectată, iar investitorii străini încep să privească România ca pe o zonă instabilă din punct de vedere fiscal.

Austeritate pentru cetățeni, risipă pentru sistem

În realitate, politica lui Bolojan s-a tradus printr-o austeritate aplicată populației – tăieri de posturi, servicii publice subfinanțate, plafonări la investiții locale – în timp ce aparatul de stat rămâne supradimensionat și ineficient. Promisiunile de transparență și digitalizare au rămas la stadiul de intenție, iar marile proiecte de reformă au fost amânate sau abandonate.

Concluzie: un leadership cu vorbe mari, dar cu rezultate mici

După aproape un an de guvernare, bilanțul economic este clar: deficit în creștere, credibilitate în scădere, români tot mai împovărați. În loc să livreze soluții, Guvernul Bolojan livrează statistici alarmante și promisiuni reluate, într-un cerc vicios care ar putea arunca România într-o nouă criză fiscală.