Creșterea salariului minim, afacerea statului: din 100 de lei în plus, 42 ajung direct la Guvern

Promovată ca o măsură în sprijinul angajaților, creșterea salariului minim s-a transformat, în realitate, într-un mecanism de alimentare a bugetului de stat. Potrivit calculelor Gândul, din fiecare 100 de lei brut în plus la salariul minim, doar o parte ajunge în buzunarul angajatului – restul se evaporă sub formă de taxe și contribuții. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din această sumă, mai exact 42 de lei, merge direct către stat, care profită de pe urma unei măsuri sociale prezentate drept „sprijin pentru oameni”.

Dispută în coaliție: PSD vrea mărire, PNL și USR spun stop

Subiectul a reaprins tensiunile din coaliția de guvernare. PSD insistă pentru creșterea salariului minim, în timp ce PNL, USR și UDMR se opun, invocând riscuri economice și impactul negativ asupra mediului de afaceri. La rândul lor, sindicatele cer un minim de 4.500 de lei, în timp ce patronatele solicită înghețarea la nivelul actual, de 4.050 de lei brut.

Guvernul jonglează cu trei scenarii de majorare

Surse guvernamentale indică faptul că la Ministerul Muncii sunt analizate trei posibile formule de creștere:

• Salariul minim = 47% din salariul mediu brut (4.314 lei);
• Salariul minim = 50% din salariul mediu brut (4.590 lei);
• Salariul minim = 52% din salariul mediu brut (4.773 lei).

România a transpus în legislație, la începutul anului, o directivă europeană care obligă statele membre să asigure un salariu minim „adecvat” – adică cel puțin 50% din salariul mediu brut.

Sindicatele: „Salariul minim e o măsură de protecție socială, nu un favor politic”

Reprezentanții sindicatelor au venit luni la consultările de la Ministerul Muncii cu o solicitare clară: minimum 4.500 de lei brut în 2026.

„Salariul minim trebuie să reflecte realitatea economică, nu doar cifrele reci ale unui tabel. Oamenii nu trăiesc din promisiuni, ci din bani reali. Inflația, scumpirile și traiul de zi cu zi impun o ajustare urgentă a veniturilor celor mai vulnerabili”, a declarat reprezentantul Sindicatului Național Forța Legii.

Patronatele trag frâna: „Nu putem susține încă o majorare”

Patronii acuză Guvernul că pasează nota de plată către firme, în timp ce statul își rotunjește veniturile fără efort. Reprezentanții IMM-urilor avertizează că o majorare de 8–10% a salariului minim ar însemna un cost suplimentar de aproape 300 de lei per angajat, în timp ce angajatul primește doar o mică parte. Restul se duce la bugetul de stat.

„Statul încasează cel mai mult din această creștere. IMM-urile sunt deja împovărate de taxe, în timp ce sistemul public rămâne neatins. E momentul să punem stop și să regândim complet modul în care este calculat salariul minim”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte al Consiliului IMM-urilor, pentru Digi24.

O creștere care sună bine, dar care aduce mai mult statului decât angajatului

Sub pretextul sprijinirii lucrătorilor cu venituri mici, creșterea salariului minim se dovedește, încă o dată, o afacere avantajoasă pentru Guvern. Statul încasează imediat, angajatul primește firimituri, iar firmele se luptă cu costuri tot mai mari. Într-un an marcat de inflație și taxe în creștere, întrebarea reală nu e „cât va crește salariul minim?”, ci „cine plătește și cine câștigă, de fapt?”