România, colonie de muncitori străini? Explozia forței de muncă ieftine din Asia pregătește o schimbare demografică majoră din 2026

România se află în fața unei schimbări sociale și demografice profunde, pe fondul creșterii accelerate a numărului de muncitori străini aduși din Asia și Africa. Într-un ritm ce depășește proporțional chiar marile economii ale Europei, statul român a emis în 2023 nu mai puțin de 100.000 de permise de muncă pentru cetățeni non-UE, o cifră care ridică serioase semne de întrebare privind direcția în care se îndreaptă piața forței de muncă și, mai larg, societatea românească.

Spre comparație, Italia – cu o populație de trei ori mai mare și o economie de șapte ori mai puternică – a eliberat 136.000 de permise, iar Germania, cu o populație de peste 84 de milioane și un PIB de 4.500 miliarde de euro, doar 177.000.

Publicistul George Scarlat avertizează că ceea ce se întâmplă nu este o soluție economică, ci un experiment social periculos:

„Pentru o țară cu doar 19 milioane de locuitori și un PIB modest, este anormal să importe forță de muncă în asemenea proporții. Asemenea practici vor genera efecte ireversibile, precum cele văzute în Vest – acolo unde migrația a schimbat profund structura demografică și identitară.”

România preia modelul care a dus la crize în Vest

Scarlat amintește că, în Franța, migrația masivă a început după 1962, când autoritățile au invitat forță de muncă din fostele colonii. În 1975, sub guvernul Chirac, migranții au primit dreptul de a-și aduce familiile. De atunci, valurile de migrație s-au amplificat, iar comunitățile de migranți s-au extins rapid și ireversibil.

Un scenariu similar ar putea apărea și în România, avertizează acesta:

„86% dintre muncitorii străini sunt bărbați – în special din Asia de Sud și Sud-Est. Într-o fază ulterioară, vor urma probabil cererile de reîntregire a familiei, iar odată cu acestea, apar presiunile pentru adaptarea sistemului social, educațional și cultural.”

În paralel, autoritățile se pregătesc pentru activarea unui așa-numit „Pact” în 2026, menit să reglementeze fluxurile de muncitori străini pe termen lung, în condiții care ar putea transforma România într-un punct de atracție permanent pentru forță de muncă extracomunitară.

„În loc să aducem românii acasă, importăm masiv muncitori din afară”

Criticii acuză guvernele succesive – PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților – că au abandonat politicile de sprijin pentru natalitate și reintegrarea diasporei în favoarea unei soluții facile: importul de muncă ieftină, fără a ține cont de consecințele sociale și de securitate.

„Se preferă o politică de înlocuire a populației active, în locul unei strategii reale pentru repatrierea celor peste 4 milioane de români plecați. Este o rețetă pentru pierderea identității și pentru distrugerea coeziunii sociale.”

Un viitor incert: între interes economic și vulnerabilitate națională

În spatele deciziilor prezentate ca fiind strict economice se conturează un proiect de inginerie demografică, susțin unii comentatori. Pe termen lung, valul de migranți asiatici și africani ar putea schimba iremediabil structura demografică și culturală a României, generând tensiuni și provocări greu de anticipat.

„Guvernul a ales să transforme România într-o piață low-cost de muncă, ignorând impactul pe termen lung asupra societății. În loc să clădim un viitor pentru copiii noștri, pregătim terenul pentru o țară pe care nu o vom mai recunoaște peste o generație”, conchide George Scarlat.