România, tot mai dependentă de importuri: deficitul comercial crește cu peste 10%, apropiindu-se de 17 miliarde de euro

O economie care produce tot mai puțin și consumă tot mai mult din afară: România își adâncește dezechilibrul comercial și se afundă în statutul de piață de desfacere pentru produsele altora.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată limpede: în prima jumătate a anului 2025, deficitul balanței comerciale – adică diferența dintre importuri și exporturi – a ajuns la 16,712 miliarde de euro, în creștere cu 1,618 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă un avans de 10,7%.

În cifre brute, România a exportat în perioada ianuarie–iunie 2025 bunuri în valoare de 47,676 miliarde euro, dar a importat de 64,389 miliarde euro. Cu alte cuvinte, consumul din afară continuă să depășească masiv capacitatea internă de producție, iar economia națională funcționează tot mai mult pe datorie externă.

Creșterea exporturilor este modestă, de doar 3,1%, în timp ce importurile s-au majorat cu 4,9% – un ritm mai alert, care adâncește și mai mult dezechilibrul.

Mașinile și produsele manufacturate domină comerțul

Structura schimburilor comerciale rămâne dezechilibrată. Cele mai mari ponderi în exporturi și importuri le dețin:

• Mașini și echipamente de transport: 47,3% din exporturi și 36,2% din importuri
• Alte produse manufacturate: 27,6% la export și 28,1% la import

Asta arată că România exportă, în principal, componente și produse intermediare, dar importă o gamă largă de produse finite, cu valoare adăugată mai mare, alimentând o spirală economică în care profitul rămâne, în cea mai mare parte, în afara granițelor.

Iunie confirmă trendul negativ

În luna iunie 2025, deficitul comercial a fost de 2,374 miliarde euro, rezultat din exporturi de 8,218 miliarde euro și importuri de 10,592 miliarde euro. Față de iunie 2024, exporturile au crescut cu 6,3%, dar importurile au avansat foarte lent, cu doar 0,6% – semn că, deși cererea externă dă unele semne de revenire, dezechilibrul structural rămâne.

Comerțul intra și extra-UE

• Schimburile cu UE rămân dominante: 71,7% din totalul exporturilor și 72,3% din totalul importurilor.
• Relațiile comerciale extra-UE sunt mai reduse: 28,3% la exporturi și 27,7% la importuri.

Aceste cifre confirmă că România este, în continuare, extrem de dependentă de fluxurile comerciale din interiorul Uniunii Europene, fără o diversificare reală a partenerilor externi.

Concluzie:
România continuă să joace rolul de piață de consum, nu de producător competitiv în regiune. Creșterea importurilor în ritm mai rapid decât exporturile, pe fondul unei economii industriale fragile și a unei politici comerciale fără direcție strategică, accentuează dependența de bunurile din afară.

Dacă acest trend continuă, riscul este ca deficitul comercial să devină o vulnerabilitate structurală, care să afecteze moneda națională, ratingul de țară și echilibrul economic general.