Guvernul Bolojan ratează corectarea deficitului: România nu va respecta ținta de 7% în 2025, în ciuda reformelor fiscale dure

Deși a fost implementat un pachet consistent de măsuri fiscale începând cu 1 august — incluzând majorări de TVA, accize și impozite — România nu va reuși să se încadreze în limita de deficit bugetar de 7% din PIB pentru anul 2025. Potrivit unei analize recente publicate de UniCredit, deficitul va depăși 8%, ceea ce indică eșecul reformelor și adâncește presiunile economice asupra populației și mediului privat. Pe acest fond, inflația rămâne ridicată, iar piața muncii nu oferă semne de redresare.

De la preluarea puterii, executivul condus de Ilie Bolojan a mizat pe un set de măsuri fiscale radicale pentru a stabiliza finanțele publice. Cu toate acestea, impactul economic real este dezamăgitor: analiștii economici atrag atenția că, în lipsa unei strategii coerente de consolidare bugetară, România nu are nicio șansă să se încadreze în ținta agreată cu Comisia Europeană.

UniCredit: Deficitul va sări de 8% în 2025

Într-un raport semnat de Anca Maria Negrescu, Iulia Corlănescu și Alexander Ragea, se prognozează un deficit bugetar de peste 8% în 2025. În ciuda creșterii unor venituri fiscale, guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, iar presiunea pe buget continuă să crească. Estimările sunt confirmate și de datele din prima jumătate a anului: deficitul bugetar a ajuns la 3,68% din PIB, depășind nivelul de 3,62% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni absoluți, gaura bugetară a urcat la 69,8 miliarde de lei — cu aproape 10% mai mult față de 2024.

Reforme fiscale dure, dar cu randament scăzut

Pachetul de măsuri fiscale anunțat de Guvernul Bolojan a fost prezentat ca fiind salvator. În realitate, acestea au generat un val de nemulțumire în rândul populației, fără a aduce un plus semnificativ la echilibrul bugetar. Printre cele mai importante modificări se numără:

• Majorarea TVA standard de la 19% la 21%
• Desființarea cotelor reduse de 5% și 9% – înlocuite de o cotă unică de 11% pentru alimente, energie, apă și cărți
• TVA de 21% pentru locuințele sub 120.000 euro (anterior taxate cu 9%)
• Eliminarea scutirilor de TVA pentru produse „verzi” și echipamente medicale
• Accizele pe alcool, tutun, carburanți și băuturi zaharoase cresc cu 10%
• Impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează (2% → 4%)
• Pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei achită contribuții de sănătate pe diferență
• Eliminarea CASS pentru categoriile vulnerabile (inclusiv șomeri și mame aflate în concediu de creștere copil)
• Limitarea burselor de merit la 15% dintre elevii fiecărei clase
• Reducerea sporurilor din administrația publică
• Impozitul pe dividende urcă la 16% de la 1 ianuarie 2026

Aceste măsuri, deși avizate de CCR și prezentate drept „necesare”, au afectat direct majoritatea categoriilor sociale. În lipsa unui plan real de combatere a evaziunii și de digitalizare a colectării, impactul lor economic este slab, în timp ce efectele sociale sunt vizibile și cresc în intensitate.

Inflație persistentă și piață a muncii blocată

BNR a anunțat că nu va reduce dobânda-cheie în ședința din 8 august, tocmai pentru a limita efectele inflaționiste ale politicii fiscale. Între timp, piața muncii dă semne de oboseală: rata șomajului s-a stabilizat la 5,8%, dar este semnificativ mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În total, peste 240.000 de persoane au ieșit din câmpul muncii în ultimele 12 luni, o cifră îngrijorătoare.

Riscuri majore pe termen mediu și lung

Un deficit bugetar persistent peste 7% poate avea efecte destabilizatoare, precum:

• Creșterea datoriei publice către 60% din PIB
• Presiune crescută asupra dobânzilor la împrumuturi
• Reducerea investițiilor străine
• Periclitarea ratingului de țară

Deși UniCredit nu estimează retrogradarea României de către agențiile de rating în 2025, avertizează că această „perioadă de grație” ar putea lua sfârșit rapid, dacă nu vor fi aplicate măsuri fiscale sustenabile și echilibrate.

Reformele fiscale, un eșec anunțat

La mai bine de un an de la începerea mandatului său, guvernul Bolojan se confruntă cu realitatea dură: austeritatea nu este o strategie de dezvoltare. Lipsa unei viziuni de creștere economică, reformele grăbite și taxarea haotică a contribuabililor riscă să adâncească dezechilibrul bugetar și să alimenteze neîncrederea în stat. România nu are doar un deficit bugetar, ci și un deficit grav de încredere, strategie și echilibru economic.