România ignoră viitorul: cea mai mică investiție în cercetare din întreaga Uniune Europeană

Într-o Europă care accelerează pe direcția progresului științific și tehnologic, România frânează. Brutal. Cu doar 19,1 euro alocați pe cap de locuitor pentru cercetare și dezvoltare în 2024, țara noastră reușește să ocupe, încă o dată, ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul investiții în viitor.

Conform celor mai recente date Eurostat, România este singurul stat membru care alocă sub 20 de euro anual pentru cercetare – o cifră de-a dreptul simbolică, dar care reflectă fidel lipsa de interes a decidenților pentru inovație, știință și progres real.

Europa investește în cunoaștere. România, în stagnare

În timp ce media europeană atinge 284,7 euro per capita, țări precum Luxemburg (759,2 euro), Danemarca (586,8 euro) sau Țările de Jos (542,7 euro) își consolidează poziția în topul mondial al cercetării, România alege să rămână spectator. Iar această alegere nu este una accidentală. Este o decizie politică tăcută, repetată an de an, prin bugete insuficiente și politici incoerente.

Statul român nu doar că investește puțin – investește periculos de puțin. Într-o epocă în care competitivitatea globală se construiește în laboratoare, în universități și în parteneriate public-private de cercetare, noi rămânem blocați în nepăsare cronică și subfinanțare instituționalizată.

Alte state recuperează decalajele. România le adâncește

Letonia, Slovenia, Lituania – țări comparabile cu România din punct de vedere istoric și economic – au înregistrat în ultimul deceniu creșteri spectaculoase ale bugetelor pentru cercetare: +313%, +252% și +197% respectiv. România, în schimb, aproape că a rămas pe loc.

În timp ce Uniunea Europeană își propune să canalizeze peste o treime din fondurile pentru cercetare spre proiecte de avangardă în știință și tehnologie, România continuă să trateze cercetarea ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiție.

Costul lipsei de viziune

Consecințele sunt deja vizibile: exodul continuu al tinerilor talentați, laboratoare închise sau abandonate, universități care funcționează cu echipamente învechite, iar companiile inovatoare se dezvoltă… în altă parte.

Fără investiții serioase în cercetare, România își pierde șansa la o economie competitivă, la un sistem de sănătate modern, la educație de nivel internațional. Pierde, cu alte cuvinte, viitorul.

Când statul refuză să creadă în știință

Într-o lume în care deciziile se iau tot mai mult pe baza datelor, a inovației și a progresului științific, România rămâne ancorată într-un model de guvernare care penalizează gândirea pe termen lung. Cu doar 19 euro pe an pentru cercetare, mesajul este clar: nu credem în știință, nu credem în viitor și nu credem în propriii noștri oameni de valoare.

Fără o schimbare radicală de viziune, România riscă să devină irelevantă nu doar în competiția globală, ci și în propriul ei destin.