Rovinieta se scumpește de 1 septembrie, dar drumurile rămân aceleași: șoferii plătesc mai mult, statul promite mai puțin
Începând cu 1 septembrie, șoferii din România vor scoate mai mulți bani din buzunar pentru rovinietă. Creșterile ajung până la 80%, în funcție de valabilitatea taxei, iar amenzile pentru neplata acesteia se vor dubla, putând ajunge până la 1.000 de lei. Măsura vine la pachet cu politica de austeritate fiscală promovată de Guvern, sub pretextul reducerii deficitului bugetar. Însă, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori, banii plătiți în plus nu garantează drumuri mai bune.
Taxe în creștere, infrastructură în derivă
Rovinieta pentru autoturisme urma să fie ajustată abia în 2026, dar autoritățile au grăbit majorarea din cauza „crizei bugetare” autodeclarate. Oficialii susțin că alinierea tarifelor la nivelul celor din Bulgaria este o măsură „necesară”, dar evită să explice de ce drumurile noastre nu ajung nici măcar la nivelul celor din sudul Dunării.
„Cu acești bani în plus, ajungem undeva la 22-25% din necesarul anual. Este o gură de oxigen, dar nu ne vor ajunge pentru investiții majore.” – Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR
Așadar, chiar și cu roviniete mai scumpe, statul recunoaște că nu va reuși să finanțeze investițiile esențiale în infrastructură. Practic, șoferii sunt din nou taxați suplimentar, dar cu beneficii minime sau inexistente.
O scumpire justificată doar parțial
Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, admite că o actualizare a prețului era inevitabilă după ani de stagnare. Dar subliniază o problemă-cheie: lipsa de transparență și responsabilitate în modul în care sunt cheltuiți banii colectați.
„Este foarte, foarte important ca statul, dacă tot îți crește taxa, să arate măcar puțină transparență și responsabilitate în cheltuirea banilor.” – Ionuț Ciurea
Adevărul este că, în ultimul deceniu, România a eșuat repetat în implementarea marilor proiecte de infrastructură rutieră. De la autostrăzi promise, dar neterminate, până la drumuri județene în paragină, experiența șoferilor români rămâne una frustrantă și costisitoare.
De ce este această măsură doar un nou pas spre austeritate?
Creșterea rovinietei nu vine singură. Ea face parte dintr-un pachet de măsuri fiscale dure, care include:
- Creșterea TVA pentru anumite bunuri și servicii
- Tăieri de cheltuieli publice
- Reducerea personalului bugetar
- Înghețarea unor sporuri și beneficii
Toate aceste măsuri vizează acoperirea deficitului, dar nu oferă nicio garanție că România își va redresa cu adevărat economia. Fără reforme structurale și investiții reale în infrastructură, totul rămâne o operațiune de încasare și sancționare, în care contribuabilul este singurul care pierde.
Concluzie: Șoferii plătesc, statul promite. Iar promisiunile merg greu, la fel ca traficul
Majorarea rovinietei și dublarea amenzilor nu sunt măsuri izolate, ci parte a unui model mai amplu: statul cere mai mult, dar oferă mai puțin. În lipsa transparenței și a investițiilor concrete, aceste taxe suplimentare nu înseamnă decât o nouă povară pentru cetățeni, într-un context economic deja tensionat.
Drumurile rămân peticite, întârzierile în proiectele de infrastructură se adună, iar șoferii plătesc facturile unei incompetențe administrative cronice.
Într-o Românie în care rovinieta se scumpește, dar gropile rămân aceleași, întrebarea reală nu este de ce plătim mai mult, ci de ce nu primim nimic în schimb.
