România, blocată în austeritate: trei soluții clare pentru creștere economică, complet ignorate de Guvern

Într-o perioadă marcată de valuri de scumpiri, concedieri și tăieri bugetare fără precedent, Guvernul României pare să ignore cu obstinație exact acele domenii care ar putea scoate economia din impas: industria alimentară, independența energetică și educația. Măsurile fiscale anunțate – creșteri de taxe, reduceri de beneficii sociale și restructurări masive – vin fără un plan coerent de investiții, fără o strategie de dezvoltare și fără viziune pe termen lung. Verdictul e categoric: România este blocată într-un cerc vicios al austerității fără perspectivă.

Profesorul Coșea: „Nu poți reduce deficitul prin tăieri. Asta e principala boală a României”

Economistul și profesorul de macroeconomie Mircea Coșea trage un semnal de alarmă grav: lipsa unui plan național de investiții în domenii cheie condamnă România la stagnare economică și vulnerabilitate fiscală.

„Pe lângă aceste tăieri, concomitent trebuia să apară și un program de investiții orientat pe sectoarele pe care niște analiști de valoare le considerau ca fiind competitive pentru România. Dacă nu se fac decât tăieri și iar tăieri, intrăm într-un cerc vicios”, avertizează el.

România este una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut pe cap de locuitor sub media UE, dar cu politici fiscale dure și nicio direcție reală de reformă structurală.

1. Industria alimentară – oportunitate ratată sistematic

România continuă să fie exportator de materie primă agricolă și importator masiv de produse finite, o combinație toxică pentru economia națională. În loc să încurajeze procesarea internă și dezvoltarea industriei alimentare, guvernul rămâne inert.

„Suntem unii dintre cei mai mari producători de cereale din Europa și importăm până și pâine congelată. România importă 72,8% din ceea ce consumă. Nu poți să ai echilibru bugetar în aceste condiții”, explică Coșea.

Deficitul comercial se adâncește, iar țara pierde miliarde de euro anual doar pentru a aduce de afară ceea ce ar putea produce intern. În lipsa unei politici industriale coerente, agricultura rămâne vulnerabilă, iar locurile de muncă în prelucrare dispar.

2. Independența energetică – între promisiuni și blocaje

Energia este un alt capitol unde România are potențial uriaș, dar lipsă totală de voință politică. De la gazele din Marea Neagră, până la proiectele de hidrocentrale sau microreactoare nucleare, totul rămâne la stadiul de anunț.

„Ba facem microreactoare nucleare cu americanii, ba hidrocentrale… și nu mai facem nimic. Cine are interesul să întârzie ca România să devină independentă energetic?”, întreabă retoric profesorul Coșea.

Rezultatul? Prețurile la energie sunt cele mai ridicate din Europa, iar cetățenii și IMM-urile sunt împinși spre sărăcie energetică. În loc să devină un hub regional, România rămâne captivă dependenței de importuri și fluctuațiilor de piață.

3. Educația – neglijată într-un moment critic

În timp ce sindicatele din educație anunță proteste și acuză tăieri salariale, comasări de școli și concedieri, Guvernul ignoră un adevăr simplu: fără educație, România nu are viitor.

„România riscă să se dezintegreze ca stat. Învățământul trebuie să devină o prioritate. Singura șansă pe termen lung este ridicarea calității forței de muncă”, afirmă Coșea.

Învățământul românesc suferă deja de subfinanțare cronică, iar ultimele măsuri luate – creșterea normei didactice, comasarea unităților, tăierea sporurilor – compromit și puținul care mai funcționează. În loc să fie o pârghie de dezvoltare, educația este tratată ca o cheltuială inutilă.

O guvernare care taie, dar nu construiește

În loc să implementeze reforme economice inteligente, care să aducă bani reali în economie prin creșterea producției interne, investiții în energie și modernizarea educației, Guvernul se concentrează exclusiv pe măsuri punitive. Este o austeritate fără busolă, aplicată într-o țară care nu-și mai permite să piardă timp.

„Nu poți reduce deficitul prin tăierea beneficiilor pe care le au veteranii de război. Nu poți construi economie doar prin reduceri. Asta e principala boală a României”, concluzionează Coșea.

Concluzie

În loc să profite de oportunitățile pe care le oferă poziția sa strategică, resursele naturale și forța de muncă încă calificată, România se afundă într-o politică de supraviețuire pe termen scurt, marcată de reduceri, împrumuturi și măsuri reactive. Dacă direcția nu se schimbă rapid, nu austeritatea va fi soluția, ci catalizatorul prăbușirii economice.