Isărescu avertizează: Politicile Guvernului Bolojan alimentează inflația și cresc presiunea pe români

Într-un context economic deja tensionat, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, transmite un avertisment ferm: inflația va crește în următoarele luni, depășind estimările anterioare ale BNR. Deși acest semnal ar trebui să genereze îngrijorare și reacții urgente la vârful executivului, Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă să evite asumarea responsabilității și să transfere costurile economice asupra cetățenilor.

România, printre liderii Europei la inflație

Potrivit ultimelor date, inflația în România a urcat la 5,6% în luna iunie, de la 5,45% în mai, iar prognozele indică un nivel de 6,2% până la sfârșitul anului. Aceste cifre plasează România între statele cu cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, departe de media zonei euro (2,5%) și de performanțele unor economii comparabile, precum Spania sau Belgia, unde inflația se menține sub 3%.

Efectul direct este resimțit de toți românii: creșteri continue de prețuri, scăderea puterii de cumpărare și accentuarea tensiunilor sociale.

Măsurile fiscale, o sursă de dezechilibru

BNR atrage atenția că noile politici fiscale – inclusiv majorările de TVA și accize, dar și expirarea plafonării prețurilor la energie – vor contribui la o explozie temporară a prețurilor. Aceste măsuri, incluse în pachetul fiscal-bugetar care intră în vigoare în august, sunt prezentate de guvern ca reforme, dar în realitate ar putea adânci dezechilibrele economice.

Pe termen lung, rezultatul va fi o scădere a consumului intern, dar nu din prudență economică, ci din lipsa resurselor în rândul populației și al mediului de afaceri. Antreprenorii mici și mijlocii vor fi afectați direct, iar clasa de mijloc, și așa vulnerabilă, va deveni și mai fragilă.

Fondurile europene – între promisiuni și realitate

În ciuda discursului oficial care pune accent pe atragerea fondurilor PNRR, progresul în absorbția efectivă a acestor resurse rămâne lent. Proiectele structurale întârzie, iar beneficiile concrete pentru economie întârzie să apară. În schimb, presiunea inflaționistă crește, iar cursul valutar rămâne sensibil la instabilitățile interne și externe.

România, în pragul unei noi crize

Combinarea inflației ridicate cu o politică fiscală incoerentă și cu incertitudinile geopolitice globale (războiul din Ucraina, tensiunile internaționale, volatilitatea economică din SUA) plasează economia României într-o zonă de risc crescut. În lipsa unor măsuri corect calibrate, această criză economică se poate transforma rapid într-o criză socială.

Lipsa de reacție – un simptom periculos

În orice democrație funcțională, avertismentele venite de la banca centrală ar determina un răspuns ferm din partea guvernului. În România, însă, autoritățile continuă să ignore realitatea, evitând explicațiile și cultivând o imagine artificială de stabilitate.

Dobânda-cheie, menținută la 6,5%, indică lipsa de încredere a BNR în capacitatea guvernului de a tempera inflația prin politici fiscale eficiente. Cu alte cuvinte, banca centrală rămâne în alertă, în timp ce executivul adoptă măsuri cu impact negativ direct asupra populației.

Un paradox periculos

România trăiește o contradicție evidentă: în timp ce liderii politici vorbesc despre echilibru și reforme, românii resimt din ce în ce mai mult costurile unei guvernări dezechilibrate și reactive. Avertismentul transmis de Mugur Isărescu este clar: direcția actuală nu este sustenabilă.

Întrebarea rămâne: va exista vreo reacție reală din partea guvernului sau a președinției? Sau vom continua pe acest drum periculos, ignorând semnalele economice, până când consecințele vor fi imposibil de controlat?