Serviciul militar devine obligatoriu și pentru femei în Danemarca, începând cu 1 iulie 2025
Începând de astăzi, 1 iulie 2025, Danemarca introduce oficial serviciul militar obligatoriu și pentru femeile care au împlinit vârsta de 18 ani. Prin această decizie, țara nordică devine una dintre primele națiuni europene care implementează o recrutare egală pentru bărbați și femei, în contextul unor îngrijorări tot mai mari legate de securitatea regională.
Noua legislație prevede că tinerii – indiferent de gen – pot fi selectați aleatoriu printr-un sistem de tragere la sorți pentru un stagiu militar de 11 luni. Programul include 5 luni de instruire inițială, urmate de 6 luni de activitate practică în unități operative, la care se pot adăuga și sesiuni suplimentare de pregătire.
Guvernul de la Copenhaga motivează reforma prin nevoia de a întări capacitățile de apărare și de a extinde corpul rezerviștilor. Potrivit oficialilor, implicarea femeilor în serviciul militar obligatoriu reflectă angajamentul Danemarcei pentru egalitate și securitate colectivă în fața unor posibile amenințări externe.
Cu toate acestea, modificările legislative au provocat deja dezbateri aprinse în societatea daneză. Criticii consideră că recrutarea forțată poate avea un impact negativ asupra libertății individuale și ar putea alimenta tensiuni sociale, mai ales în rândul femeilor care nu doresc o carieră militară. Chiar și unele foste voluntare atrag atenția asupra diferenței dintre alegere și obligație.
Pe plan european, mai multe state analizează posibilitatea revizuirii politicilor de apărare. Belgia, de exemplu, a lansat un program de voluntariat militar plătit, destinat tinerilor de 18 ani, care primesc un salariu lunar de aproximativ 2.000 de euro și rămân în rezervă timp de un deceniu. O inițiativă similară este aplicată în Olanda, unde tinerii între 18 și 27 de ani pot opta pentru un „an de serviciu” dedicat apărării.
În România, însă, ideea reintroducerii stagiului militar obligatoriu este departe de a fi populară. Deși autoritățile susțin că milioane de români ar putea fi mobilizați în caz de urgență, sondajele indică o reticență crescută. Doar o minoritate ar accepta să participe activ la apărarea națională, în timp ce mulți ar prefera să emigreze sau să evite implicarea directă.
Măsurile adoptate de Danemarca indică o tendință emergentă la nivel continental: consolidarea structurilor de apărare prin participarea activă a întregii populații, inclusiv a femeilor, în fața unui climat geopolitic tot mai incert.
