Deficitul bugetar poate fi redus fără taxe mai mari: statul trebuie curățat, nu scumpit

În fiecare an, românii sunt amenințați cu noi biruri și scumpiri sub pretextul „necesității” reducerii deficitului bugetar. Însă adevărul este altul: nu lipsa banilor este problema, ci modul iresponsabil și corupt în care statul îi gestionează. Soluțiile pentru a echilibra bugetul fără a sufoca mediul privat și cetățenii există — dar sunt ignorate de partidele sistemului: PSD, PNL, UDMR și USR.

9 miliarde de euro – pierderea anuală din TVA

Cea mai mare hemoragie bugetară provine din TVA-ul necolectat, care atinge aproape 9 miliarde de euro pe an, adică aproximativ 30% din veniturile potențiale. Spre comparație, Bulgaria pierde 5-6%, iar în majoritatea statelor UE media este între 2% și 3%.

Diferența nu e în legislație, ci în voință și integritate. În România, evaziunea fiscală este tolerată cu complicitatea politică. De ani de zile, nimeni nu este tras la răspundere serios, iar reformele ANAF rămân la stadiul de promisiuni.

15.000 de sinecuri în consilii inutile

Un alt canal prin care se scurg fonduri masive din buget îl reprezintă sinecurile politice. În România există peste 15.000 de membri în consiliile de administrație ale companiilor și instituțiilor publice, oameni puși acolo exclusiv pe criterii politice.

Soluția? Reducerea numărului de membri la maximum 3 per consiliu, conform standardelor internaționale. O asemenea măsură ar aduce economii directe, dar și o reducere a risipei și corupției. Însă nimeni nu vrea să piardă acest mecanism de recompensă pentru activul de partid.

Aparatul administrativ – gras, ineficient, scump

România are peste 13.950 de instituții publice și companii de stat, din care aproximativ 3.000 sunt primării – multe situate în comune cu sub 1.000 de locuitori. Aceste structuri consumă resurse uriașe, dar produc aproape nimic.

O reformă administrativă care ar reduce numărul primăriilor la cel mult 1.000 ar eficientiza cheltuielile, ar digitaliza serviciile și ar opri canalul prin care partidele își plasează clientela politică.

Companiile de stat – găuri negre întreținute politic

De ani de zile, statul român păstrează în viață companii falimentare, doar pentru că sunt surse sigure de posturi și contracte pentru apropiații partidelor. În loc să fie închise sau privatizate cu garanții de eficiență, ele sunt menținute artificial, cu injecții constante de bani publici.

Din 2020 până azi, s-au alocat miliarde de lei pentru a susține astfel de entități, în timp ce investițiile reale în educație, sănătate sau infrastructură bat pasul pe loc.

Deficitul este pretextul. Scopul real: mai mulți bani pentru clientelă

Când guvernele vorbesc despre reducerea deficitului, nu se referă la eliminarea risipei sau a corupției. Se referă la noi taxe pe muncă, pe proprietate, pe consum. Nu pentru a salva statul, ci pentru a salva sinecurile.

Adevărata reformă bugetară înseamnă:

• Colectarea corectă a TVA;
• Tăierea consiliilor de administrație inutile;
• Reducerea aparatului public;
• Eliminarea companiilor de stat falimentare;
• Stoparea risipei din fonduri publice.

Dar toate aceste măsuri lovesc în interesele directe ale clasei politice, motiv pentru care sunt amânate sau sabotate.

Concluzie: Nu economia reală este problema, ci economia paralelă a partidelor

România nu are nevoie de mai mulți bani luați cu forța din buzunarul contribuabililor. România are nevoie de curaj politic, onoare și o despărțire reală de modelul bugetar corupt și clientelar.

Cât timp aceste rețele de privilegii nu vor fi tăiate, deficitul va fi doar o scuză – iar „reformele” se vor reduce la sărăcirea celor care muncesc, în timp ce cei conectați politic vor prospera în continuare.