4 iunie 1920- certificatul de naștere al României Mari, tratatul de la Trianon

Pe data de 4 iunie 1920, în Franța, la Trianon, se semnează tratatul de pace cu Ungaria și prin care se recunoștea Marea Unire de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Atunci peste 100 000 de români s-au adunat și au votat alipirea Ardealului la România, după un război crunt, dus cu mari sacrificii de către popor.

Dar tratatul de la Trianon doar confirma starea de facto, deoarece Ardealul era deja integrat regatului României iar Ungaria era incapabilă să emită pretenții teritoriale. Imperiul habsburgic se destrămase, nu mai exista din punct de vedere al dreptului internațional.

Citește și un alt articol istoric despre simulacrul de proces la adresa mareșalului Antonescu și condamnarea sa de către comuniști.

În august 1919 armata română ocupase Budapesta în demersul său de înlăturare a regimului bolșevic instaurat. Această acțiune militară a reprezentat un argument solid în confirmarea internațională a Marii Uniri.

Data de 4 iunie 1920 prezintă o importanță deosebită deoarece în cadrul unui document internațional se recunoșteau drepturile românilor. Este practic un certificat de naștere al României Mari.

Ștefan Gabriel Lupu este activist civic și militează pentru unirea dintre România și Republica Moldova, președinte al Platformei Unioniste Acțiunea 2012

  • În timp ce PSD și PNL delapidează România de 32 de ani, procurorii își caută de treabă cu un comunicat de presă dat de AUR
    În ultimii 32 de ani PSD și PNL au condus România prin rotație. Vorbim de o rețea de crimă organizată în partide politice care s-au desfăcut și recombinat până ce au ajuns în cele din urmă să fie PSD și PNL. De această rețea de crimă organizată s-a folosit și mafia internațională și care a găsit la București locul perfect unde să se desfășoare și să extragă anual miliarde de euro. Aici ambasadorii dau ordine în loc să facă diplomație și asta pentru că la București și-au găsit slugile. Industria românească a fost distrusă după 1989, resursele naturale nu mai
  • Predoiu a dat ordin: pensiile speciale cresc cu 4.000 de lei, în timp ce românii au salariul minim sub 1.600 de lei
    Cătălin Predoiu susține că pensiile speciale mari vor crește cu încă 4.000 de lei. Media acestor pensii speciale este de 20.000 de lei și ele vor crește până la 24.000 de lei. Spune ministrul justiției, fost PDL, actualmente PNL, că doar așa se poate face dreptate. Nu prea înțeleg românii despre care dreptate este vorba. Pensiile speciale nu sunt pensii care revin din contribuția fiecărui lucrător în parte. Pensiile speciale au fost date de politicieni lor și unor categorii profesionale cu scopul de a le mitui și a ține statul slab. Valoarea anuală cumulată a pensiilor speciale este de aproape
  • Peste 200.000 de români primesc pensie mai mică de 500 de lei
    Conform informațiilor puse la dispoziție de către casa de pensii peste 200.000 de români primesc lunar o pensie mai mică de 600 de lei. Pe de cealaltă parte există pensii speciale care însumează aproape 2 miliarde de euro. Cea mai mare pensie specială este de aproape 20.000 de euro și aparține unui fost magistrat militar. Cei peste 200.000 de români care primesc o pensie mizerabilă din partea statului român sunt cetățeni care au lucrat în agricultură în perioada comunistă. Sistemul era gândit atunci sub o altă formă iar statul român nu a știut să asigure o distribuție echitabilă a veniturilor
  • Republica Moldova post-electorală, fără voce românească
    S-a încheiat numărătoarea voturilor exprimate la alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc duminică, 11 iulie. Am asistat la o campanie dificilă în care miza era mare, iar obiectivul principal viza, în special, forța unionistă de care legislativul de la Chișinău are atâta nevoie. Din păcate, niciun partid unionist nu va accede în Parlamentul Republicii Moldova. Victoria îi revine Partidului Acțiune și Solidaritate cu 52,8%, care a depăşit categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, ce a fost votat de doar 27,17% din electorat. Totuși, prezența la vot a fost de sub 50%.
  • AUR anunță proteste: PSRM limitează dreptul de vot în diaspora prin CEC
    Alianța pentru Unirea Românilor protestează față de decizia CEC din Republica Moldova de a limita numărul de secții de votare din Uniunea Europeană. CEC, instituția publică în care controlul PSRM este unul mare, a limitat numărul de secții de votare din Uniunea Europeană și a crescut numărul de secții de votare din regiunea transnistreană. „AUR este partidul cel mai afectat. Cerem CEC să revină asupra deciziei deoarece aceasta este una politică și limitează dreptul de vot al moldovenilor din diaspora. Cei plecați reprezintă principalul investitor și merită să primească respectul cuvenit.PSRM încearcă împiedicarea formării unei majorități de dreapta occidentale și
  • Care sunt noile centre de putere de la Chișinău?
    Alegerile parlamentare din Republica Moldova nu ar fi trebuit să producă nici o surpriză deosebită pe scena politică. Cumva centrale politice de putere erau conturate și ele erau în esență două: forțele autodeclarat pro-europene în centrul cărora se află PAS. Mai există și alte partide politice în această zonă cum ar fi Platforma DA sau Partidul Democrația Acasă, PD și PLDM. Pe de cealaltă parte se află socialiștii lui Igor Dodon, PSRM, în jurul căruia gravitează PCRM, Partidul lui Șor și cel al lui Usatâi. Partidele unioniste, deși segmentul unionist este undeva la 40% din electorat, nu erau văzute ca
  • Globalizarea Culturală vs. Cultura Globală. Dăneasa: Cultura nu suportă termenul de globalizare
    Condiția culturii în societatea românească și globalizarea culturală versus cultura globală – a fost subiectul ediției Curierul Românesc, al cărei invitat a fost artistul plastic Mircea Dăneasa. „Calitatea a rămas emblema de marcă a culturii și a vieții. Cultura nu suportă termenul de globalizare. Cultura poate să devină, dacă este autentică, universală. Universalitatea și globalizarea sunt lucruri diferite. În momentul în care comunismul a pătruns în lume a adus ideea de internaționalizare, care are are o etimologie clară. Or globalismul ce înseamnă? O internaționalizare fără discriminare, deci nu mai facem deosebirea între națiuni. Nici nu trebuie să mai existe națiunile
  • 1 aprilie în Istorie: Masacrul de la Fântâna Albă, o tragedie românească
    La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. A fost un adevărat masacru, un genocid acum 80 de ani. Directorul Institutului „Frații Golescu”, Mihai Nicolae, invitatul Alinei Panico la Curierul Românescu, a dezvăluit scenariul masacrului de la 1 aprilie 1941, cum s-au desfășurat acțiunile dinaintea evenimentului tragic și ce trebuie să facă, astăzi, Rusia. „Știau că sunt români, știau că România e țara lor și dintr-o dată s-au trezint cu ocuparea în urma ultimatumului. Dorința de a se duce
  • 103 ani de la Unirea Basarabiei cu Țara. Corneanu: trebuie să ducem lucrurile până la capăt, altfel am luptat degeaba
    Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918 este punctul culminant al luptei naţionale a românilor basarabeni, stăpâniţi de peste un secol de Rusia. Basarabia a avut în fruntea ei oameni hotărâţi, care şi-au asumat rolul istoric şi au înţeles însemnătatea momentului, dar ce facem astăzi? La Curierul Românesc, alături de istoricul Constantin Corneanu au fost trecute în revistă evenimentele de acum 103 ani raportate la contexul contemporan. „Pentru mine, ziua de 27 martie este o zi specială în care ne aducem aminte că avem o treabă pe care încă nu am terminat-o: să aducem acasă ceea ce este
  • Cum putem crește o generație a Unirii? Man: printr-un sistem educațional unificat
    Curierul Românesc a traversat Țara și a ajuns în capitala istorică a României, Iași, pentru a discuta cu Silvian-Emanuel Man, doctorand la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza’’ din Iași și primul student din România care a încercat vreodată să candideze la funcţia de rector într-o universitate. Acesta se identifică ca viitor deţinut politic în România trădării, ignoranţei şi minciunii sau viitor om de stat în România dragostei, cunoaşterii şi adevărului. În cadrul emisiunii Curierul Românesc coordonată de Alina Panico, Silvian-Emanuel Man a pus accent pe problematica românilor din Basarabia, a mărturisit despre presiunile la care a fost supus la hotarul dintre România
  • A trecut Prutul să cânte dorul Basarabiei în Țară. Nicu Mâță: e timpul să ne prindem toți în aceeași horă românească
    A trecut Prutul pentru a cânta dorul Basarabiei. La Curierul Românesc, Nicu Mâță, un ambasador al românismului care promovează prin intermediul muzicii istoria, limba și cultura națională. În cadrul emisiunii Curierul Românesc realizată de Alina Panico, tânărul artist a mărturisit cât de anevoioasă a fost evoluția acestuia, de unde își culege folclorul, ce spun românii din Țară despre românii de peste Prut și cum a descoperit românii din jurul granițelor. Muzica, potrivit artistului Nicu Mâță, rămâne cel mai sănătos și exemplar instrument prin care ne promovăm istoria, tradițiile, obiceiurile și identitatea națioanală, iar cei care sunt partea a cestui act
  • A cincea tranziție a Republicii Moldova a început. Un articol din Constituție permite acest scenariu
    40% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ReUnirea, dar ce facem cu 60%? Când a încpuput cea de-a 5-a tranziție a statului Republica Moldova? Între cine se duc luptete de clasă politică și socială peste Prut? Își asumă Chișinăul și acceptă Bucureștiul sau invers? De unde începe presiunea publică? Cum ne păstrăm moștenirea românească? Sunt principalele întrebări la care s-a găsit răspuns la Curierul Românesc. Relația socio-culturală a României cu Republica Moldova, dar și cele mai importante perspective de viitor ale acestei colaborări au fost analizate de către Dan Nicu, Expert Asociat în cadrul Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare din Republica
  • Axa Bruxelles-București-Chișinău. Bianca Ficuț: La Bruxelles, eurodeputații pot să-și asume și ReUnirea
    România, cultura și civilizația românească, prin ochii Președintelui Centrului European pentru Unitate Românească la Bruxelles, Bianca Ficuț. Invitata Alinei Panico la Curierul Românesc a explicat cum este tratat subiectul Reîntregirii Țării în capitala Europei; Ce spun străinii despre România și care sunt viitoarele proiecte ale Centrului European pentru Unitate Românească pe care Bianca Ficuț îl coordonează. În cadrul interviului Curierul Românesc, Bianca Ficuț a punctat, de la Bruxelles, cea mai mare problemă a românilor din Diaspora, dar și faptul că românii de pretutindeni nu sunt protejați de statul român și nu există o politică națională de protejare a drepturilor acestora.
  • Mihai Nicolae la Curierul Românesc: Avem nevoie de dezvoltare și Unire! Suntem datori românilor de pretutindeni, am fost ”dresați” să nu ne cunoaștem
    Mihai Nicolae, Directorul Institutului „Frații Golescu”, invitatul Alinei Panico la interviurile Curierului Românesc a adus în prim plan problematica românilor de pretutindeni. În centrul discuției s-au aflat românii din comunitățile istorice ale României și care este soarta lor la ora actuală, ce planuri are țara cu ei, dar și cum aceștia ajung să nu-și mai cunoască identitatea, spunând: „Nici noi nu mai știm cine suntem!” Nu vom fi nimeni dacă vom rămâne surzi la glasul glorioșilor noștri străbuni, spune Mihai Nicolaei. Directorul Institutului „Frații Golescu” a descris problemele cu care se confruntă românii din comunitățile istorice ale României – (Herța,
  • Curierul Românesc cu Valeriu Matei, despre spațiul cultural românesc din Basarabia
    Cultura românească peste Prut – idei transformate în proiecte concrete și misiunea instituțiilor culturale românești aflate în situația paradoxală de a fi chemate să promoveze cultura română în cadrul culturii române. Aceasta este și misiunea Institutului Cultural Român ,,Mihai Eminescu” de la Chișinău, condus de academicianul Valeriu Matei. Academicianul, Valeriu Matei, a punctat, în cadrul interviului Curierul Românesc cu Alina Panico, importanța și misiunea instituției culturale în cadrul spațiului dintre Prut și Nistru, rolul acesteia pentru românii basarabeni, proiectele pe care le are în desfășurare, de ce proiecte are nevoie Basarabia, unde se înregistrează lacune, dar și ce ne UNEȘTE.