4 iunie 1920- certificatul de naștere al României Mari, tratatul de la Trianon

Pe data de 4 iunie 1920, în Franța, la Trianon, se semnează tratatul de pace cu Ungaria și prin care se recunoștea Marea Unire de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Atunci peste 100 000 de români s-au adunat și au votat alipirea Ardealului la România, după un război crunt, dus cu mari sacrificii de către popor.

Dar tratatul de la Trianon doar confirma starea de facto, deoarece Ardealul era deja integrat regatului României iar Ungaria era incapabilă să emită pretenții teritoriale. Imperiul habsburgic se destrămase, nu mai exista din punct de vedere al dreptului internațional.

Citește și un alt articol istoric despre simulacrul de proces la adresa mareșalului Antonescu și condamnarea sa de către comuniști.

În august 1919 armata română ocupase Budapesta în demersul său de înlăturare a regimului bolșevic instaurat. Această acțiune militară a reprezentat un argument solid în confirmarea internațională a Marii Uniri.

Data de 4 iunie 1920 prezintă o importanță deosebită deoarece în cadrul unui document internațional se recunoșteau drepturile românilor. Este practic un certificat de naștere al României Mari.

Ștefan Gabriel Lupu este activist civic și militează pentru unirea dintre România și Republica Moldova, președinte al Platformei Unioniste Acțiunea 2012

  • Globalizarea Culturală vs. Cultura Globală. Dăneasa: Cultura nu suportă termenul de globalizare
    Condiția culturii în societatea românească și globalizarea culturală versus cultura globală – a fost subiectul ediției Curierul Românesc, al cărei invitat a fost artistul plastic Mircea Dăneasa. „Calitatea a rămas emblema de marcă a culturii și a vieții. Cultura nu suportă termenul de globalizare. Cultura poate să devină, dacă este autentică, universală. Universalitatea și globalizarea sunt lucruri diferite. În momentul în care comunismul a pătruns în lume a adus ideea de internaționalizare, care are are o etimologie clară. Or globalismul ce înseamnă? O internaționalizare fără discriminare, deci nu mai facem deosebirea între națiuni. Nici nu trebuie să mai existe națiunile
  • 1 aprilie în Istorie: Masacrul de la Fântâna Albă, o tragedie românească
    La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. A fost un adevărat masacru, un genocid acum 80 de ani. Directorul Institutului „Frații Golescu”, Mihai Nicolae, invitatul Alinei Panico la Curierul Românescu, a dezvăluit scenariul masacrului de la 1 aprilie 1941, cum s-au desfășurat acțiunile dinaintea evenimentului tragic și ce trebuie să facă, astăzi, Rusia. „Știau că sunt români, știau că România e țara lor și dintr-o dată s-au trezint cu ocuparea în urma ultimatumului. Dorința de a se duce
  • 103 ani de la Unirea Basarabiei cu Țara. Corneanu: trebuie să ducem lucrurile până la capăt, altfel am luptat degeaba
    Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918 este punctul culminant al luptei naţionale a românilor basarabeni, stăpâniţi de peste un secol de Rusia. Basarabia a avut în fruntea ei oameni hotărâţi, care şi-au asumat rolul istoric şi au înţeles însemnătatea momentului, dar ce facem astăzi? La Curierul Românesc, alături de istoricul Constantin Corneanu au fost trecute în revistă evenimentele de acum 103 ani raportate la contexul contemporan. „Pentru mine, ziua de 27 martie este o zi specială în care ne aducem aminte că avem o treabă pe care încă nu am terminat-o: să aducem acasă ceea ce este
  • Cum putem crește o generație a Unirii? Man: printr-un sistem educațional unificat
    Curierul Românesc a traversat Țara și a ajuns în capitala istorică a României, Iași, pentru a discuta cu Silvian-Emanuel Man, doctorand la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza’’ din Iași și primul student din România care a încercat vreodată să candideze la funcţia de rector într-o universitate. Acesta se identifică ca viitor deţinut politic în România trădării, ignoranţei şi minciunii sau viitor om de stat în România dragostei, cunoaşterii şi adevărului. În cadrul emisiunii Curierul Românesc coordonată de Alina Panico, Silvian-Emanuel Man a pus accent pe problematica românilor din Basarabia, a mărturisit despre presiunile la care a fost supus la hotarul dintre România
  • A trecut Prutul să cânte dorul Basarabiei în Țară. Nicu Mâță: e timpul să ne prindem toți în aceeași horă românească
    A trecut Prutul pentru a cânta dorul Basarabiei. La Curierul Românesc, Nicu Mâță, un ambasador al românismului care promovează prin intermediul muzicii istoria, limba și cultura națională. În cadrul emisiunii Curierul Românesc realizată de Alina Panico, tânărul artist a mărturisit cât de anevoioasă a fost evoluția acestuia, de unde își culege folclorul, ce spun românii din Țară despre românii de peste Prut și cum a descoperit românii din jurul granițelor. Muzica, potrivit artistului Nicu Mâță, rămâne cel mai sănătos și exemplar instrument prin care ne promovăm istoria, tradițiile, obiceiurile și identitatea națioanală, iar cei care sunt partea a cestui act
  • A cincea tranziție a Republicii Moldova a început. Un articol din Constituție permite acest scenariu
    40% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ReUnirea, dar ce facem cu 60%? Când a încpuput cea de-a 5-a tranziție a statului Republica Moldova? Între cine se duc luptete de clasă politică și socială peste Prut? Își asumă Chișinăul și acceptă Bucureștiul sau invers? De unde începe presiunea publică? Cum ne păstrăm moștenirea românească? Sunt principalele întrebări la care s-a găsit răspuns la Curierul Românesc. Relația socio-culturală a României cu Republica Moldova, dar și cele mai importante perspective de viitor ale acestei colaborări au fost analizate de către Dan Nicu, Expert Asociat în cadrul Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare din Republica
  • Axa Bruxelles-București-Chișinău. Bianca Ficuț: La Bruxelles, eurodeputații pot să-și asume și ReUnirea
    România, cultura și civilizația românească, prin ochii Președintelui Centrului European pentru Unitate Românească la Bruxelles, Bianca Ficuț. Invitata Alinei Panico la Curierul Românesc a explicat cum este tratat subiectul Reîntregirii Țării în capitala Europei; Ce spun străinii despre România și care sunt viitoarele proiecte ale Centrului European pentru Unitate Românească pe care Bianca Ficuț îl coordonează. În cadrul interviului Curierul Românesc, Bianca Ficuț a punctat, de la Bruxelles, cea mai mare problemă a românilor din Diaspora, dar și faptul că românii de pretutindeni nu sunt protejați de statul român și nu există o politică națională de protejare a drepturilor acestora.
  • Mihai Nicolae la Curierul Românesc: Avem nevoie de dezvoltare și Unire! Suntem datori românilor de pretutindeni, am fost ”dresați” să nu ne cunoaștem
    Mihai Nicolae, Directorul Institutului „Frații Golescu”, invitatul Alinei Panico la interviurile Curierului Românesc a adus în prim plan problematica românilor de pretutindeni. În centrul discuției s-au aflat românii din comunitățile istorice ale României și care este soarta lor la ora actuală, ce planuri are țara cu ei, dar și cum aceștia ajung să nu-și mai cunoască identitatea, spunând: „Nici noi nu mai știm cine suntem!” Nu vom fi nimeni dacă vom rămâne surzi la glasul glorioșilor noștri străbuni, spune Mihai Nicolaei. Directorul Institutului „Frații Golescu” a descris problemele cu care se confruntă românii din comunitățile istorice ale României – (Herța,
  • Curierul Românesc cu Valeriu Matei, despre spațiul cultural românesc din Basarabia
    Cultura românească peste Prut – idei transformate în proiecte concrete și misiunea instituțiilor culturale românești aflate în situația paradoxală de a fi chemate să promoveze cultura română în cadrul culturii române. Aceasta este și misiunea Institutului Cultural Român ,,Mihai Eminescu” de la Chișinău, condus de academicianul Valeriu Matei. Academicianul, Valeriu Matei, a punctat, în cadrul interviului Curierul Românesc cu Alina Panico, importanța și misiunea instituției culturale în cadrul spațiului dintre Prut și Nistru, rolul acesteia pentru românii basarabeni, proiectele pe care le are în desfășurare, de ce proiecte are nevoie Basarabia, unde se înregistrează lacune, dar și ce ne UNEȘTE.
  • Deputat AUR, Timiș: Proiect pentru valorificarea Canalului Bega, o resursă care zace în uitare
    Canalul Bega, o resursă de dezvoltare pentru Banat, de importanță strategică internațională, zace în uitare nefolosită de 62 de ani. Titi Stoica, deputat AUR de Timiș, propune o strategie care vizează repunerea acestuia în funcțiune și valorificarea potențialului comercial și turistic al Timișoarei. În acest sens, există un proiect în desfășurare – „Reabilitarea infrastructurii Canalului navigabil Bega” cu o valoare de 13.877.987 euro (TVA inclus), din care 85% reprezintă finanțare UE, sumă alocată  României și Serbiei. Lucrările din cadrul proiectului sunt supravegheate și de către mediul civil de către o echipă de profesioniști construită în jurul lui Titi Stoica. Avem
  • Maria Gheorghiu la Curierul Românesc: Dacă ești patriot în zilele noastre ești luat în derâdere
    Maria Gheorghiu, artistă și luptătoare pentru românism și cultură, a mărturisit, în cadrul unui interviu cu Alina Panico, că, din păcate, a fi patriot nu mai reprezintă o mândrie în zilele noastre. Cu toate acesta, artista rămâne fidelă sentimentelor sale. „România este lacrima mea, este mândria mea. Peste tot unde mă duc în lume spun cu mare mândrie că sunt româncă. Eu consider că este foarte important să-ți cunoști istoria pentru că doar cunoscând-o înțelegi și cum poți să trăiești în prezent. Cultura și mândria de a fi român sunt cele mai importante arme, susține artista, doar așa ne putem
  • Adrian Axinia(AUR): suntem obligați să deschidem școlile pe 8 februarie. Asistăm la o catastrofă în educație
    Suntem obligați să deschidem școlile cât mai repede, iar ele se pot deschide chiar și de mâine. Suntem într-o situația catastrofală cu sistemul de învățământ, situație pe care nu am întâlnit-o nici în caz de război. Data de 8 februarie pentru a duce copiii înapoi pe băncile școlilor este una mai mult decât fezabilă. În toată Europa școala decurge normal, măsurile le aplică la nivel de clasă sau maxim la nivel de școală. Incompetența celor care ne conduc se reflectă asupra generațiilor viitoare. Procesul educațional nu se poate desfășura online și acest sistem s-a dovedit un eșec. Nu doar calitatea
  • Mircia Chelaru (AUR): Politicienii nu sunt legați afectiv de evenimentele marcante din istoria românilor
    Pe data de 5 ianuarie 1859 a avut loc alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei, un moment pregătitor pentru Mica Unire. Politicienii noștri, cu excepția partidului AUR, au omis cu desăvârșire acest moment și nu l-au marcat în niciun fel. Mircia Chelaru susține că liderii politici nu au uitat de 5 ianuarie 1859 pentru că nu ai cum să uiți ceva ce nu știi. Din prisma problemei unității românești, a solidarității românilor, a conștiinței deveniri lor în timpul istoric, românii sunt priviți ca o curiozitate a istoriei pentru că oricât de mult ai săpa în timp, tot
  • Rodica Boancă (AUR): Opriți abuzurile în școlile din România
    Alianța pentru Unirea Românilor militează pentru depolitizarea instituțiilor și eliminarea abuzurilor de orice tip. În acest registru se înscrie și inițiativa senatoarei AUR, Rodica Boancă, care îi solicită ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, să analizeze situația abuzurilor ce se petrec în școlile din România. Memoriu către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: „Vă scriu acest memoriu pentru a sesiza o serie de abuzuri comise de către reprezentanții inspectoratelor școlare în această perioadă. Deși traversăm vremuri foarte dure și instituțiile statului ar trebui să se mobilizeze pentru gestionarea unitară a crizei pandemice, în județe precum Ialomița se încalcă flagrant legea și sunt comise adevărate
  • Claudiu Târziu: CNCD ar trebui desființat, poliția gândirii nu își are locul într-o democrație
    Cladiu Târziu, copreședintele AUR, susține că este imperios necesar ca instituțiile statului să fie depolitizate. În plus, senatorul consideră că, printre aceste instituții se numără și Consiliul pentru Combaterea Discriminării (CNDC), care ar trebui desființată. „O astfel de instituție nu ar trebui să existe. Pentru abuzuri sau calomnii există Codul penal. Această instituție practică o poliție a gândirii ceea ce este de neacceptat într-o societate democratică”, a declarat Târziu. De asemenea, senatorul AUR s-a referit și la alte instituții, cum ar fi cele de comunicare în masă, precum TVR, Radio, Agerpres, precum și multe dintre instituțiile de cercetare create pentru